Guvernul din Italia este dispus să ia în considerare modificări ale așa-numitei "taxei de plecare" impuse persoanelor înstărite care își mută rezidența fiscală în alte state, relatează Reuters, citându-l pe Maurizio Leo, ministru adjunct al Economiei. Schimbarea poziției în executivul de la Roma vine după ce măsura propusă a atras critici din partea experților fiscali și a consultanților financiari.
Bugetul pentru anul viitor, anunțat luna trecută de premierul Giorgia Meloni, prevede o taxă de 26% pe câștigurile de capital ale persoanelor care dețin investiții financiare în valoare de cel puțin 800.000 de euro și care își mută domiciliul fiscal în străinătate.
"Italia este deschisă să analizeze propuneri de îmbunătățire a taxei de plecare. Suntem întotdeauna dispuși la dialog", a spus ministrul, fără a preciza însă ce modificări ar putea fi adoptate.
Consultanții financiari au avertizat că această taxă ar putea afecta atractivitatea Italiei pentru clienții lor, anulând eforturile depuse de predecesorii lui Meloni de a atrage persoane cu averi mari.
Institutul Bruno Leoni (IBL), un think-tank care promovează economia de piață, a descris măsura drept o "taxă pe avere deghizată", în timp ce fostul premier Matteo Renzi a afirmat că aceasta anulează un deceniu de eforturi menite să atragă capital străin.
Cu cât îi taxează Italii pe bogații care fac bani în străinătate
Persoanele înstărite care își stabilesc rezidența fiscală în Italia pot plăti, în prezent, o sumă fixă de 300.000 de euro pe an pentru veniturile obținute în străinătate. Există, de asemenea, un program distinct de stimulente fiscale conceput pentru a atrage înapoi în țară expatriații cu venituri mari.
Aceste facilități fiscale au transformat orașul Milano – centrul financiar al Italiei – într-o destinație preferată pentru relocare, ceea ce a dus la "supraîncălzirea" pieței imobiliare și la creșterea costului vieții pentru populația generală.
"Toți clienții mei m-au contactat. Simplul fapt că se discută despre astfel de măsuri a creat incertitudine", a declarat Antonio Tomassini, de la casa de avocatură DLA Piper din Milano.
"Guvernul trebuie să clarifice faptul că măsura nu se va aplica persoanelor care și-au stabilit rezidența fiscală în Italia în baza unor regimuri fiscale preferențiale, cel puțin până la expirarea acestor regimuri", a adăugat acest avocat.
Guvernul Meloni a impus taxe fără avertisment
Bugetul propus de Guvernul Meloni include majorări de taxe în valoare de 6,6 miliarde de euro, vizând companiile financiare și firmele din sectorul energetic. Ca parte a acestui pachet, Roma a dublat o taxă deja existentă asupra tranzacțiilor financiare, cu scopul de a obține venituri suplimentare de 1,38 miliarde de euro pe an.
"Taxa de plecare" este, într-o oarecare măsură, în concordanță cu ideea unui buget care solicită băncilor și persoanelor foarte înstărite să contribuie", a declarat Nicola Daniele Coniglio, profesor de politică economică la Universitatea din Bari.
"Sincer, nu mi se pare că a fost foarte bine gândită. Nu a existat niciun avertisment prealabil și nicio dezbatere", a apreciat profesorul.
Susținătorii impozitării averilor în Italia atrag atenția asupra creșterii inegalităților: cei cu venituri foarte mari devin tot mai bogați, în timp ce salariile reale ale lucrătorilor cu venituri mici și medii stagnează. Potrivit datelor Băncii Italiei, în 2023, primele 10% dintre gospodăriile italiene dețineau 60% din averea netă a gospodăriilor, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 7 puncte procentuale față de anul 2010.
