De-a lungul flancului estic, NATO nu se mai bazează doar pe tancuri, avioane de luptă și militari. Alianța construiește o vastă rețea digitală de luptă, alcătuită din mii de senzori, drone, sateliți și sisteme de inteligență artificială. Scopul este ca un atac asupra statelor aliate să fie detectat cât mai devreme, iar agresorul să fie oprit înainte să pătrundă mai adânc pe teritoriul NATO.
Conceptul poartă numele de Eastern Flank Deterrence Initiative, prescurtat EFDI, adică Inițiativa de descurajare pe flancul estic. În documentele obținute de BILD și preluate de Business Insider, Rusia este indicată în mod explicit drept un posibil adversar. Sistemul ar trebui nu doar să compenseze avantajul Moscovei în privința numărului de militari și a vitezei de înaintare, ci și să descurajeze Rusia să lanseze un atac. NATO numește această abordare „descurajare prin blocarea atacului”. Rețeaua ar urma să folosească sisteme dezvoltate de Palantir și de alți mari contractori occidentali din industria de apărare.
Noua strategie presupune crearea unei rețele ample, coordonate cu ajutorul inteligenței artificiale, care să detecteze și să lovească ținte. Sistemul seamănă cu rețeaua dezvoltată de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Este însă doar începutul unei schimbări mult mai mari, în care sistemele fără echipaj, precum dronele de atac și turelele cu mitraliere controlate de la distanță, vor deveni prima linie de apărare a NATO.
Noua Cortină de Fier
După aderarea Finlandei la NATO, în 2023, granița comună a Alianței cu Rusia s-a extins semnificativ. În prezent, flancul estic al NATO se întinde din Finlanda, prin Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, până în România, la Marea Neagră. Include și granița cu Belarus, aliatul apropiat al Rusiei. Pe întreaga această linie, EFDI ar urma să întărească apărarea Alianței printr-o combinație de senzori, drone, rețele de comandă și forțe militare convenționale.
Timp de decenii, NATO s-a bazat pe principiul „descurajării prin pedepsire”. Ideea era că, dacă Rusia ar ataca un teritoriu NATO, tancurile, artileria, avioanele de luptă și trupele terestre ar respinge ofensiva și ar recuceri ulterior teritoriul pierdut. Aceste capabilități convenționale vor rămâne baza apărării NATO. Tancurile Leopard 2 și M1 Abrams, lansatoarele de rachete HIMARS, artileria și avioanele F-35 vor continua să aibă un rol esențial.
Elementul nou este un strat suplimentar de apărare. Rolul lui este să detecteze, să încetinească și să lovească adversarul înainte ca acesta să intre în contact cu forțele terestre convenționale ale NATO. Astfel, trupele și echipamentele principale își pot păstra puterea de luptă și pot fi trimise în acțiune abia în momentul decisiv.
„EFDI nu înlocuiește tancurile, artileria, avioanele de luptă sau soldații”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA în Europa și Africa. „Sistemul este conceput pentru a le proteja capacitatea de luptă și pentru a le oferi comandanților mai mult timp și un avantaj în luarea deciziilor”.
Noua strategie
Când oamenii se gândesc la apărarea unei granițe, își imaginează adesea ziduri, șanțuri antitanc sau soldați care păzesc garduri. EFDI nu este nici un zid și nici o nouă linie a frontului. Este o arhitectură de apărare distribuită, care sprijină întregul flanc estic al NATO, din Finlanda până în România.
În documentele NATO apare frecvent expresia „Kill Web”, adică o rețea digitală strâns conectată, care leagă sistemele de detectare de armele capabile să lovească ținta. Dacă un nod al rețelei cedează, celelalte îi preiau imediat funcțiile.
Aceste noduri includ sateliți aflați pe orbită, drone de recunoaștere, sisteme radar, senzori instalați la sol, camere și echipamente de supraveghere electronică. Împreună, ele adună permanent informații despre activitatea de pe flancul estic al NATO.
Până de curând, atacarea unei ținte nou detectate putea dura destul de mult. De exemplu, o dronă raporta mai întâi ținta către un centru de comandă. Informațiile erau analizate, iar ordinul de tragere trecea apoi prin mai multe niveluri de comandă înainte să ajungă la o unitate militară. Procesul consuma timp prețios.
În viitorul apropiat, informațiile culese de toate statele NATO ar urma să intre într-o rețea digitală comună și să fie distribuite imediat. Inteligența artificială va analiza datele în timp real și îi va ajuta pe comandanți să obțină cât mai repede o imagine comună a situației de pe teren.
Noua strategie ar urma să includă tehnologii dezvoltate de mai multe companii din industria de apărare, printr-un sistem cu arhitectură deschisă. În centrul rețelei se află Maven Smart System, realizat de Palantir, care va funcționa ca „creierul” AI al EFDI. Sistemul va procesa informațiile primite de la senzori din toate domeniile și va permite luarea mai rapidă a deciziilor.
Inițiativa va integra și alte tehnologii, precum sistemul Merops, dezvoltat de Perennial Autonomy pentru interceptarea dronelor cu ajutorul inteligenței artificiale. Vor fi conectate și capabilități ale unor companii precum RTX, Rheinmetall, Saab, Lockheed Martin și Boeing. Toate vor comunica prin infrastructura digitală EFDI, într-o singură rețea care leagă senzorii de arme.
În practică, dacă o dronă detectează o formațiune blindată rusească, informația va fi verificată imediat cu imagini din satelit, date radar și informații de la senzorii de la sol. Comandanții vor putea apoi să aleagă ce armă trebuie folosită: drone, artilerie, lansatoare de rachete sau alte sisteme.
Alegerea va ține cont de raza de acțiune, de șansele de lovire a unei ținte aflate în mișcare sau staționare și de importanța obiectivului.
NATO rezumă principiul în trei pași simpli: „Vezi primul. Decizi primul. Lovești primul”.
Mașinile vor lupta primele
Și linia întâi ar urma să se schimbe semnificativ. Potrivit planurilor NATO, sistemele fără echipaj ar fi primele care ar intra în contact cu o forță atacatoare.
Este avută în vedere o zonă avansată în care dronele, roboții tereștri, senzorii și alte sisteme autonome ar lovi inamicul înainte ca trupele convenționale să intre în luptă.
Ideea este simplă: mașinile, nu soldații, ar trebui să preia primul val al atacului. În acest fel, NATO ar câștiga timp și și-ar proteja unitățile de luptă din prima linie.
„EFDI ne oferă timp și claritate, dar, la sfârșitul zilei, tot este nevoie de soldați, tancuri și avioane pentru a cuceri și a păstra terenul”, a spus Blubaugh.
Lecțiile războiului din Ucraina
Războiul din Ucraina a influențat direct noul concept. NATO introduce în planurile sale lecțiile învățate de armata ucraineană pe câmpul de luptă.
Mai exact, mii de drone ieftine, sisteme robotizate și senzori ar urma să completeze armamentul convențional și să reducă avantajul Rusiei în privința numărului de militari și a capacității de a avansa rapid.
