De la nemulțumirile legate de educație și costul vieții până la acuzațiile de corupție și lipsa perspectivelor de viitor, tinerii din generația Z au ieșit în stradă, în ultima vreme, în mai multe țări europene. Aceștia cer schimbări și îi acuză pe cei aflați la putere că nu le ascultă problemele, potrivit Reuters.
În ultima lună, mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe țări europene, nemulțumiți de creșterea costului vieții, prețurile locuințelor, salariile mici și presiunea tot mai mare asupra serviciilor publice.
Motivele diferă de la o țară la alta, însă toate protestele scot în evidență probleme comune: condițiile precare din școli, lipsa oportunităților economice, creșterea costului vieții, corupția, dificultățile legate de locuințe și sentimentul că autoritățile nu îi ascultă.
› Vezi galeria foto ‹
În Franța, sute de mii de oameni, printre care studenți și membri ai altor grupuri sociale, au participat la manifestații față de costul vieții și starea serviciilor publice.
În Belgia, poliția s-a confruntat cu manifestanții la Bruxelles și Liège, în timpul protestelor față de costul vieții. În ultimele săptămâni, și elevii de liceu au ieșit în stradă împotriva creșterii costurilor din educație, alăturându-se astfel studenților din Franța care protestează față de condițiile din școli și lipsa profesorilor.
Și în Italia au avut loc proteste față de situația economică și creșterea prețurilor. Ciocnirile din Milano, Torino și Bologna s-au soldat cu răniți, iar zeci de persoane au fost reținute la Milano.
Mai mult, protestatarii nervoși s-au luat la bătaie cu forțele de ordine, au dat foc la obiecte găsite pe stradă și chiar au jefuit magazine.
În Portugalia, sindicatele și organizațiile care militează pentru dreptul la locuință au cerut salarii mai mari, pensii mai bune, servicii publice îmbunătățite și măsuri pentru ca locuințele să devină mai accesibile.
Protestele studenților din Serbia au produs efecte imediate
Protestele studenților din Serbia de weekendul trecut au adus însă o schimbare reală de data aceasta. În urma alegerilor, Aleksandar Vucic, aflat de mult timp la putere, a fost înlăturat, după aproape doi ani de manifestații față de corupție și față de tendințele tot mai autoritare ale conducerii țării.
„Când ne-am trezit, primul lucru pe care l-am simțit a fost, cu siguranță, un sentiment de ușurare și libertate”, a spus Stasa Piletic, o studentă participantă la proteste, pentru Reuters.
„Personal, simt un sentiment de victorie. Simt că am trecut în sfârșit de la proteste la asumarea responsabilității”, a mai adăugat aceasta.
„O explozie de furie”
Chiara, o studentă în vârstă de 21 de ani din Milano, un alt oraș afectat de proteste, susține că e de părere că „este esențial să participi la mișcările spontane ale oamenilor, născute dintr-o explozie de furie care a făcut posibilă acțiunea colectivă”.
„Cred că cel mai grav rău pe care această clasă conducătoare l-a făcut generației mele este acela de a ne fura chiar și capacitatea de a ne imagina un viitor, de a visa”, a spus ea.
Chiara spune că Italia se confruntă cu un sistem de învățământ precar: deficit de profesori, clădiri care se dărâmă și o calitate slabă a educației.
„Și toate acestea cu perspectiva unui loc de muncă prost plătit pentru care nu ne-am calificat și cu perspectiva de a locui într-o casă minusculă și mult prea scumpă, probabil departe de orașul nostru, în care nu am fi vrut să trăim”, a adăugat ea.
Protestele conduse de Generația Z au provocat agitație la nivel global, pe măsură ce generația născută aproximativ între 1997 și 2012 și-a găsit vocea, de la Bangladesh în 2024 și Nepal în 2025, până la India în acest an.
Acum, Europa a devenit un punct central.
Creșterea prețurilor și a costului vieții, o preocupare pentru tineri
Pe lângă calitatea slabă a educației, tinerii susțin că o altă preocupare pentru ei este creșterea costului vieții.
Potrivit unui sondaj al Uniunii Europene (UE) publicat în 2025, 40 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani sunt nemulțumiți de creșterea prețurilor și a costului vieții.
Datele mai arată că dintre cei 92,7 milioane de oameni din UE care s-au confruntat cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială în 2025, cel mai ridicat risc a fost înregistrat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, ajungând la 26,3%, în timp ce cel mai scăzut a fost înregistrat în rândul adulților cu vârsta de 65 de ani sau mai mult, la 18,8%.
Tinerii din UE vor să-și facă vocea auzită
Sondajul a mai arătat că tinerii sunt preocupați și de vot. Aceștia susțin că nu vor ca alții să voteze în locul lor, în contextul în care persoanele în vârstă participă, de regulă, în număr mai mare la alegeri. În Franța, persoanele de peste 60 de ani reprezintă un sfert din populație, dar dețin 60% din averea țării, potrivit institutului de cercetare OFCE
Bilal Narjissi, un elev de liceu în vârstă de 17 ani dintr-o suburbie din nordul Parisului, protestează față de condițiile „deplorabile” și a lipsei de personal din școala sa. „Înainte erau șobolani”, a spus el.
Elevii au fost evacuați anul trecut când un acoperiș s-a prăbușit în curte, a mai precizat el.
Protestele au arătat „că tinerii din Europa sunt uniți”, a spus el, adăugând: „toți suntem de acord asupra unui lucru: că tinerii sunt tratați ca niște copii, mult prea mult, și că nu li se acordă suficientă atenție”.
Protestele continuă să se extindă, fiind anunțate manifestații în Germania în acest weekend cu privire la costul vieții, inegalitate, război și starea școlilor.
