Republica Cehă nu va oferi garanții financiare pentru sprijinul acordat Ucrainei printr-un împrumut bazat pe activele rusești înghețate în Uniunea Europeană, a anunțat sâmbătă viitorul premier ceh, Andrej Babis. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, potrivit Reuters.
„Nu vom oferi garanţii pentru nimic şi nici nu vom da bani”, a transmis Andrej Babis, într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale.
Liderul partidului naționalist de dreapta ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți) a câștigat alegerile legislative din octombrie și a format o majoritate împreună cu alte două formațiuni eurosceptice, urmând să fie învestit oficial în funcția de premier luni.
Declarația vine într-un moment sensibil pentru planurile Bruxelles-ului. Comisia Europeană și statele membre care susțin Ucraina în războiul cu Rusia au depășit vineri un obstacol important în tentativa de a oferi Kievului un așa-numit „împrumut de reparaţii”, finanțat din activele rusești înghețate în urma sancțiunilor.
Pentru a evita veto-ul Ungariei și Slovaciei, în Consiliul UE a fost impus un vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, pentru decizia de a prelungi pe termen nelimitat înghețarea acestor active.
Chiar și așa, consensul nu este deplin. Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, dar au avertizat că decizia de a le folosi efectiv pentru un împrumut destinat Ucrainei aparține liderilor europeni. Aceștia urmează să discute subiectul la summitul Consiliului European din 18-19 decembrie.
După obținerea acordului pentru înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană și aliații europeni ai Ucrainei mai au de depășit un obstacol major: poziția Belgiei.
Țara care găzduiește cea mai mare parte a acestor fonduri se teme de consecințele financiare și juridice ale unei eventuale confiscări. Bruxelles-ul solicită includerea tuturor activelor rusești înghețate în UE în acest împrumut și cere garanții financiare clare din partea celorlalte state membre înainte de a-și da acordul.
Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparaţii” de 90 de miliarde de euro într-o primă etapă, anul viitor, sumă care ar putea ajunge ulterior la 165 de miliarde de euro. Ideea este ca Ucraina să ramburseze acești bani abia după ce Rusia ar plăti „reparaţii de război”.
Până atunci, activele rusești folosite pentru finanțarea împrumutului ar urma să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE, astfel încât riscul nerambursării să fie împărțit între acestea.
Problema este că puțini cred că Rusia, cel puțin sub conducerea președintelui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească „reparaţii de război”. În acest context, inițiativa este percepută de critici drept o confiscare de facto a activelor rusești, chiar dacă Comisia Europeană susține contrariul.
Moscova vorbește despre un „furt” și amenință cu represalii, anunțând deja că a dat în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care administrează cea mai mare parte a acestor fonduri.
Ştiri video recomandate
