Donald Trump ar vrea să-l înlăture de la putere pe Miguel Diaz-Canel în Cuba, dar să păstreze intact regimul comunist, au declarat patru surse familiarizate cu situația pentru NYT. Discuțiile au loc în situația în care Cuba se află într-o profundă criză economică, mai ales după ce SUA au blocat practic complet accesul insulei la petrol, după răsturnarea lui Maduro.
Scenariul luat în calcul de administrația americană este similar cu cel folosit în Venezuela, unde Maduro a fost înlăturat, însă regimul chavist continuă să rămână intact sub un nou lider, mult mai amiabil față de Statele Unite.
Astfel ar fi eliminat un personaj-cheie, menținând, însă, la putere regimul comunist represiv care conduce Cuba de peste 65 de ani. Americanii au transmis negociatorilor cubanezi că Diaz-Canel trebuie să plece, dar lasă pașii următori la latitudinea cubanezilor, au spus sursele.
Până în prezent, Statele Unite nu cer acțiuni împotriva membrilor familiei Castro, care rămân principalii factori de putere din țară, au declarat două dintre surse. Acest lucru este în concordanță cu dorința generală a lui Trump și a consilierilor săi de a forța conformarea regimului, mai degrabă decât o schimbare totală a acestuia.
În opinia unor oficiali ai administrației Trump, înlăturarea lui Diaz-Canel ar permite schimbări economice structurale în țară, pe care acesta, considerat un hardliner, este puțin probabil să le susțină, a spus una dintre surse.
Dacă partea cubaneză ar accepta, ar fi prima schimbare politică majoră rezultată din negocierile dintre cele două țări de la începutul acestora, în urmă cu câteva luni.
Victorie simbolică
Înlăturarea liderului cubanez i-ar da lui Trump o victorie simbolică, permițându-i să comunice publicului american că a doborât liderul unui regim care s-a opus mult timp Statelor Unite, așa cum s-a întâmplat în Venezuela, a spus una dintre surse.
O astfel de posibilă acțiune, deși menită să satisfacă comunitatea cubaneză din SUA și să le arate altor americani că administrația elimină încă un dușman din „coasta” Americii, ar dezamăgi probabil mulți exilați cubanezi conservatori din SUA, care doresc o revoluție politică completă în Cuba. De asemenea, parlamentarii cubano-americani din Congres și politicienii din Florida ar putea cere mai multe acțiuni din partea lui Trump.
Negociatorii americani doresc, de asemenea, ca regimul cubanez să accepte îndepărtarea din funcții a unor oficiali mai în vârstă, rămași fideli ideilor lui Fidel Castro, părintele revoluției comuniste, a spus sursa. În plus, americanii fac presiuni pentru eliberarea deținuților politici, un obiectiv constant al politicii SUA.
Din perspectiva oficialilor americani, discuțiile vizează deschiderea treptată a economiei cubaneze către oameni de afaceri și companii americane — punând bazele unui stat clientelar — în timp ce obțin câteva victorii politice simbolice pe care Trump să le poată anunța.
Cele patru persoane au vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta chestiuni diplomatice delicate. Guvernul cubanez a refuzat să comenteze, informează NYT.
Situație complicată
Miguel Diaz-Canel, în vârstă de 65 de ani, este președintele Cubei din 2018 și ocupă și funcția de lider al Partidului Comunist din Cuba. El ar mai avea doi ani din „mandatul” de președinte, însă funcția cu cea mai mare greutate politică rămâne cea de prim-secretar al Partidului Comunist din Cuba.
El a fost primul — și până acum singurul — lider al Cubei al cărui nume de familie nu este Castro de la victoria revoluției din 1959. A fost succesorul ales de Raul Castro, fratele lui Fidel, care are acum 94 de ani și încă exercită o influență considerabilă.
În timpul domniei lui Diaz-Canel, Cuba a fost zguduită de proteste naționale majore în iulie 2021, cele mai ample din ultimele decenii. El a răspuns chemându-și susținătorii la „luptă” și impunând o represiune severă, cu arestări în masă, urmăriri penale și condamnări la închisoare.
Totuși, GAESA, conglomeratul de afaceri controlat de armată, gestionează sectoare-cheie, inclusiv turismul și comerțul cu amănuntul, și se consideră că are mai multă influență în afacerile țării decât actualul lider de la Havana.
Dar rolul oficial al lui Diaz-Canel la conducerea Cubei, într-o perioadă în care milioane de cetățeni au părăsit țara pe fondul prăbușirii economice care a declanșat o criză umanitară, l-a transformat într-o țintă evidentă pentru a suporta consecințele, spun experții.
Mesajul administrației Trump, potrivit căruia Diaz-Canel trebuie să plece, nu a fost formulat ca un ultimatum, ci prezentat ca un pas pozitiv care ar deschide calea pentru acorduri productive, a spus una dintre surse.
Cei implicați din partea cubaneză în negocierile cu Statele Unite au fost de acord că perioada în care el a condus țara a fost problematică, dar trebuie să găsească o modalitate de a face schimbarea fără a părea că SUA dictează Cubei ce să facă, a spus sursa.
Statele Unite au transmis că nu poate exista niciun acord atât timp cât el se află la conducere, a mai spus sursa. Administrația Trump, ca parte a strategiei sale de a pune presiune pe guvernul cubanez, a blocat importurile externe de petrol.
Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepot al lui Raul Castro, a fost unul dintre principalii negociatori cu Statele Unite, discutând direct cu secretarul de stat Marco Rubio, la rândul său fiul unor imigranți cubanezi, și ar urma probabil să continue să influențeze guvernul și după plecarea lui Diaz-Canel, a spus aceeași sursă.
Rodriguez Castro, cunoscut sub numele de Raulito, ar exercita de fapt puterea din umbră la Havana.
Într-o conferință de presă de 90 de minute, susținută vineri, Diaz-Canel a recunoscut pentru prima dată existența negocierilor în curs cu guvernul SUA și a pus problemele economice ale țării și penele prelungite de curent pe seama embargoului comercial impus de guvernul american, în special a blocadei asupra petrolului instituită de Trump.
Implozie economică
Cuba nu a mai avut importuri de petrol de trei luni, a declarat Diaz-Canel. „Guvernul nu este de vină, revoluția nu este de vină, sistemul nostru electro-energetic național nu este de vină”, a spus el, vineri. „De vină este blocada energetică impusă asupra noastră”. Luni, rețeaua electrică a cedat, iar întreaga țară a fost cufundată în întuneric.
Departamentul de Stat al SUA a refuzat să comenteze, făcând trimitere la declarațiile recente ale lui Trump despre Cuba. „Cred că voi avea onoarea de a prelua Cuba”, a spus Trump luni.
Întrebat dacă ar fi vorba de o acțiune diplomatică sau militară, a refuzat să precizeze, spunând doar: „Cred că pot face orice vreau cu ea”.
Administrația Trump urmărește să facă în Cuba ceea ce a făcut în Venezuela — să înlăture persoana din vârful regimului — dar de această dată fără utilizarea forței militare. O intervenție militară este considerată puțin probabilă, au spus două dintre surse.
După capturarea lui Maduro, SUA au impus Venezuelei să oprească livrările de petrol către Cuba. Mexicul trimitea, de asemenea, o parte din petrol către Cuba în scopuri umanitare, dar a oprit livrările în această iarnă sub presiunea administrației Trump.
Guvernul SUA a sugerat și ca țara să își privatizeze sectorul petrolier, însă autoritățile cubaneze sunt reticente, deoarece acest lucru ar oferi probabil Americii lui Trump o influență semnificativă asupra afacerilor interne ale Cubei, a spus una dintre surse.
Înlăturarea lui Diaz-Canel este mai degrabă simbolică decât substanțială, dar oferă o oportunitate perfectă pentru SUA și Cuba de a „reseta” relațiile, a declarat Ricardo Zuniga, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională din administrația Obama, care a purtat negocieri secrete cu guvernul cubanez.
„Are perfect sens pentru mine; asta aș fi făcut și eu”, a spus Zuniga. „Căpitanul se scufundă odată cu nava, iar această navă se scufundă”.
Diaz-Canel nu a fost niciodată dispus să promoveze politici transformatoare, a spus Zuniga, și a fost pus în funcție tocmai pentru că nu ar introduce schimbări majore, ceea ce îl face ușor de sacrificat în actualul impas cu Statele Unite. Unii experți spun că înlăturarea lui Diaz-Canel nu ar fi suficientă.
„Da, trebuie să scape de el — împreună cu întregul birou politic al Partidului Comunist și GAESA”, a declarat Marlene Azor Hernandez, fost sociolog la Universitatea din Havana, aflată acum în exil în Mexic. „Cred că a făcut o treabă proastă, dar este un personaj complet manipulat”.
Nu este clar cine i-ar lua locul lui Diaz-Canel, dar regimul de la Havana pare să testeze diferiți candidați, oferind mai multă vizibilitate publică unor oficiali care de obicei acționează din culise.
Oscar Perez-Oliva Fraga, strănepot al lui Fidel și Raul Castro, numit viceprim-ministru al Cubei la sfârșitul anului trecut, a acordat, luni, un interviu neașteptat unui post de știri american, în care a vorbit despre deschiderea țării către investiții străine.
Ştiri video recomandate
