Era anul 1894, iar tipografiile erau mai rapide ca niciodată. Legile franceze privind cenzura prohibitivă fuseseră ridicate, iar apoi a venit scandalul Dreyfus: un scandal public, care a pornit după condamnarea pe nedrept pentru trădare a lui Alfred Dreyfus, un căpitan al armatei franceze în vârstă de 36 de ani. „A fost prima experiență mondială de antisemitism «devenit viral»”, a spus Barbara Warnock, co-director al celei mai vechi arhive a Holocaustului, Biblioteca Holocaustului Wiener din Londra, scrie The Guardian.
Conflictul dintre cei care insistau asupra vinovăției lui Dreyfus, ca evreu considerat a avea o loialitate îndoielnică față de republica franceză, și apărătorii săi indignați a declanșat o serie de articole speciale din ziare, jurnale personalizate, postere și nu numai.
O selecție consistentă din această avalanșă de articole, inclusiv o ediție specială a unui ziar britanic, puternic influențată de o agendă antifranceză, va fi prezentată săptămâna aceasta într-o nouă expoziție la Biblioteca Holocaustului din Viena, la 120 de ani de la achitarea lui Dreyfus, promovarea sa și decernarea Legiunii de Onoare.
„Acesta este un subiect foarte relevant în acest moment. Așadar, există poate niște ecouri interesante în ceea ce privește modul în care se manifestă antisemitismul astăzi”, a spus Warnock.
Biblioteca Holocaustului Wiener a fost fondată de Alfred Wiener, bunicul conservator Daniel Finkelstein. Acesta a fugit din Germania în Olanda în 1933, după ascensiunea naziștilor, apoi a plecat din Amsterdam la Londra în 1938, aducând cu el o colecție extinsă de documente care relatau ascensiunea antisemitismului.
Printre cele aproximativ 40 de exponate Dreyfus expuse se numără piese procurate de Wiener, dar există și altele colecționate în deceniile următoare de bibliotecă și o colecție care este împrumutată pe termen lung de la Birkbeck, Universitatea din Londra.
Intenția este de a readuce la viață dezbaterea toxică care a divizat Franța în anii 1890 și începutul anilor 1900, în timp ce Dreyfus era ținut în izolare, în faimoasa colonie penală Insula Diavolului din largul Guyanei Franceze.
Printre cele mai atrăgătoare exponate se numără un poster mare în care Arthur Ranc, un politician de stânga, scriitor și redactor de ziar care l-a susținut pe Dreyfus, este caricaturizat ca un aligator cu dinți ascuțiți.
Foto: Profimedia Images
Acest poster nu a fost, însă, singurul.
„Au fost publicate între toamna anului 1899 și 1900 și există între 45 și 50 de versiuni ale acestuia și toate înfățișează figuri cheie care sunt pro-Dreyfus. Scopul era de a dezumaniza toate aceste figuri care apărau inocența lui Dreyfus. Ele reflectă o relaxare a presei, dar, de fapt, după un an de la publicarea lor, guvernul a decis în cele din urmă că sunt prea grotești și a oprit publicarea lor”, a explicat Clara Dijkstra, una dintre curatoarele expoziției.
Un exemplar al ziarului de dreapta La Libre Parole, fondat de Édouard Drumont, inițiatorul Ligii Antisemite din Franța, este remarcabil pentru „imaginile grotești antisemite de pe copertă”.
„A avut un tiraj mare, iar acest ziar a fost primul care a început să relateze despre faptul că Dreyfus era vinovat și, prin urmare, a dezvăluit într-un fel povestea”, a spus Dijkstra.
Singura publicație în limba engleză dedicată lui Dreyfus din colecția Wiener este o ediție specială de 45 de pagini a unui ziar săptămânal ilustrat, Graphic, care avea ca titlu pe prima pagină „Dreyfus martirul” deasupra unei imagini cu aparenta sa arestare.
„Nu evidențiază neapărat antisemitismul, ci se concentrează mai mult pe tipul de eroare judiciară. Totul se desfășoară ca o dramă judiciară. Cred că asta a captat cu adevărat atenția oamenilor”, a explicat ea.
O revistă publicată în Franța special pentru a relata despre scandalul Dreyfus a apărut ca răspuns direct la o scrisoare deschisă, intitulată „Acuz”, scrisă de romancierul Émile Zola președintelui francez, Félix Faure, în 1898. Acesta acuza guvernul francez de antisemitism și mușamalizare. Zola a fost ulterior condamnat pentru calomnie și a fugit în Anglia.
O imagine din publicație, intitulată „Psst…!”, arată un ofițer prusac manevrând o mască reprezentând chipul lui Zola, iar în spatele acesteia se află o caricatură a unui evreu.
„Aceasta sugerează că în spatele tuturor lucrurilor se află germanii, că există o conspirație. Este aproape întotdeauna același mesaj”, a spus Dijkstra.
