Uniunea Europeană își propune o nouă țintă ambițioasă pentru a-și reduce dependența de combustibili fosili și a scădea prețul la electricitate. 22 de state membre s-au angajat să crească capacitatea de stocare a energiei verde de la 55 de gigawați, cât este în prezent, la 200 de gigawați până în 2030. Acordul a fost semnat de miniștrii de Externe ai UE, relatează Euronews.
Miniștri de Externe din Uniunea Europeană au semnat pentru prima dată, la data de 26 iunie, un acord tripartit pentru a crește capacitatea de stocare a energiei a blocului până în 2030. 22 de state membre s-au angajat să adauge aproximativ 30-35 GW de capacitate nouă până în 2028.
Energie irosită
Acordul este menit să rezolve o problemă care a devenit urgentă pe măsură ce Europa a accelerat tranziția la energia verde: cum să stocheze surplusul de energie de la surse regenerabile intermitente, precum energia eoliană și cea solară.
Deși ponderea surselor regenerabile de energie este în creștere (de la 23% în 2020 la 25,2% în 2024), capacitatea de stocare a UE rămâne prea redusă pentru a absorbi întreaga producție.
Europa irosește excesul de energie regenerabilă generat în perioadele de vârf sezonier și, în schimb, crește producția de energie din combustibili fosili.
Acordul extinde capacitatea UE de a păstra energia suplimentară și de a menține o alimentare stabilă cu energie în perioadele de creștere bruscă a cererii, reduce dependența de combustibilii fosili importați și contribuie la stabilizarea prețurilor energiei.
Principalii actori implicați sunt statele membre, instituțiile financiare, producătorii de energie curată și industriile mari consumatoare de energie, care vor asigura prognoze anuale privind stocarea energiei, o cerere stabilă, costuri previzibile și acces la finanțare.
„Pentru prima dată, UE a stabilit o direcție politică clară, transformând stocarea energiei dintr-o tehnologie care facilitează tranziția într-o prioritate de implementare”, a declarat Walburga Hemetsberger, director executiv al SolarPowerEurope.
UE importă 55% din energia consumată
Soarele și vântul generează electricitate în funcție de vreme, nu de momentul în care cererea oamenilor este cea mai mare. Deși a optimizat capacitățile de stocare, UE rămâne dependentă de combustibilii fosili de import pentru a acoperi cererea atunci când apune soarele sau nu bate vântul.
În ciuda faptului că sursele regenerabile furnizează 44% din electricitatea UE, blocul încă importă aproximativ 55% din energia totală consumată, inclusiv petrol și gaze.
Iar cererea de electricitate crește rapid. Agenția Internațională pentru Energie estimează că până în 2030 consumul centrelor de date și al inteligenței artificiale se va dubla. Aceste facilități reprezintă deja aproximativ 3% din consumul de electricitate și se estimează că vor depăși o putere de 28 GW.
Centrele de date au nevoie de alimentare constantă, 24/7. Ele nu pot opri operațiunile de inteligență artificială atunci când producția de energie regenerabilă scade.
Fără 200 GW de capacitate de stocare până în 2030, operatorii ar putea fi nevoiți să se bazeze pe centrale pe combustibili fosili pentru a menține stabilitatea alimentării, subminând obiectivele UE privind neutralitatea climatică. Sistemele de stocare permit utilizarea pe timpul nopții a energiei solare produse în exces în timpul zilei.
Europa electrifică, de asemenea, transportul și încălzirea, mutând două sectoare mari consumatoare de carbon de la combustibili fosili la rețeaua electrică.
UE își propune să aibă peste 30 de milioane de vehicule electrice pe drumuri și 50 de milioane de pompe de căldură instalate până în 2030. Pentru satisfacerea acestei cereri va fi nevoie de sisteme de stocare la scară largă, care să echilibreze producția regenerabilă.
„Cred că cea mai mare problemă va fi să nu tratăm stocarea energiei ca pe o infrastructură esențială”, a declarat Jacopo Tosoni, secretar general adjunct al Energy Storage Europe. „Dacă nu punem flexibilitatea în centrul sistemului energetic, vom irosi energia regenerabilă ieftină pe care deja o avem, în timp ce industria va continua să plătească prețuri ridicate pentru energie.”
La începutul anului 2026, Europa a înregistrat perioade record cu prețuri negative la electricitate, deoarece producția de energie solară și eoliană a depășit capacitatea rețelelor.
Numai în primul trimestru, piețele europene de energie „day-ahead” (cu livrare în ziua următoare) au înregistrat 1.223 de ore cu prețuri negative, aproximativ dublu față de nivelurile anterioare, Germania și Spania fiind printre cele mai afectate.
Atunci când oferta depășește cererea, rețelele trebuie să limiteze producția de energie regenerabilă, risipind electricitate curată și reducând veniturile proiectelor. Stocarea rezolvă această problemă prin absorbția surplusului atunci când prețurile sunt mici și furnizarea energiei atunci când cererea crește.
„Deja ne aflăm într-o formă de blocaj al rețelei”, a spus Tosoni. „Prețurile negative devin obișnuite deoarece avem un surplus de energie regenerabilă și nu avem suficientă capacitate de stocare pentru a folosi acea energie mai târziu.”
Ce spune acordul
În acest acord, statele membre s-au angajat să crească capacitatea Europei de a stoca energie solară și eoliană și de a o utiliza în perioadele de creștere bruscă a cererii.
Obiectivul asumat este o creștere cu cel puțin 20% (45 GW) a capacității față de nivelul anual instalat în 2025 (12 GW), în perioada 2026-2028.
Sistemele de stocare ar trebui să acopere aproximativ 10% din cererea maximă de energie, față de aproximativ 5% în 2025.
O capacitate mai mare de stocare înseamnă că Europa se poate baza tot mai mult pe energie verde produsă intern și se poate apropia de obiectivul pentru 2030 privind o pondere de cel puțin 42,5% a energiei regenerabile.
De asemenea, va reduce dependența de combustibilii fosili importați, care rămâne ridicată, în ciuda eforturilor UE. În 2024, petrolul și produsele petroliere au reprezentat 67% din importurile de energie, potrivit unui raport Eurostat din martie 2026.
„Dacă vrem să ajungem la cei 200 de gigawați stabiliți de Comisia Europeană în programul Accelerate EU, trebuie existe mai multă ambiție. Dar este un prim pas foarte bun. Adevăratul test este acum implementarea”, a declarat Hemetsberger.
În practică, UE trebuie să își extindă actualele facilități de stocare prin creșterea flexibilității pieței, a spus aceasta.
Deși este importantă dezvoltarea tuturor tipurilor de stocare a energiei, bateriile sunt adevăratul „factor de schimbare”. Ele pot fi instalate foarte rapid, sunt ușor de extins și reduc cu 55 de miliarde de euro anual costurile de operare ale sistemului energetic, contribuind totodată la reducerea importurilor de gaze și a prețurilor la electricitate.
Dezvoltatorii sistemelor de stocare și ai proiectelor de energie regenerabilă vor furniza estimări anuale privind noile capacități instalate.
Industriile mari consumatoare de energie vor dezvolta proiecte de stocare la propriile locații, vor monitoriza cererea de electricitate și vor furniza prognoze pe termen lung.
Instituțiile financiare, inclusiv băncile naționale și regionale, vor finanța aceste inițiative și vor atrage investiții.
Banca Europeană de Investiții intenționează să extindă programul său de achiziție corporativă de energie în valoare de 500 de milioane de euro. Obiectivul este includerea soluțiilor de stocare și creșterea sprijinului de 1,5 miliarde de euro pentru producția de echipamente de rețea, astfel încât să includă noi tehnologii de stocare.
Comisia Europeană va monitoriza anual progresul acordului, va accelera finanțarea proiectelor și va sprijini decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie prin intermediul Băncii pentru Decarbonizarea Industriei.
22 de state membre au semnat acordul
Statele UE vor decide câte facilități de stocare a energiei vor construi. 22 de state au semnat acordul, iar 17 au transmis planuri concrete. Totuși, acordul nu este obligatoriu.
Astfel, Austria s-a angajat să ajungă la o capacitate de stocare de 5.000 de megawați, 500 în Portugalia, 11.000 în Polonia și 376 în Slovacia. Germania, Țările de Jos, Grecia, Finlanda și Danemarca urmează să se alăture până la sfârșitul anului.
În total, statele UE au promis să construiască 30-35 GW de capacitate de stocare până în 2028, crescând capacitatea totală a blocului la aproximativ 65 GW. Mult sub ținta de 200 de gigawați până în 2030.
Pentru statele membre, nerespectarea obiectivelor pe care și le-au asumat înseamnă pierderea avantajelor de competitivitate, inclusiv prețuri mai mici la energie, a explicat Hemetsberger. „Dacă nu atingem aceste obiective privind stocarea, dacă nu investim în baterii, vom folosi gaz mai des decât ne-am dori, iar gazul stabilește prețul electricității”, a adăugat ea.
Ce se va schimba pentru oameni
Prețurile la electricitate rămân ridicate și volatile, în mare parte din cauza prețurilor gazelor. Facturile gospodăriilor sunt mai mari atunci când centralele pe gaz sunt necesare pentru a acoperi perioadele cu producție redusă de energie eoliană sau solară.
Milioane de proprietari de panouri solare obțin o valoare redusă pentru energia produsă în exces, deoarece rețeaua nu poate absorbi întreaga cantitate. Consumatorii au posibilități limitate de a reacționa la fluctuațiile pieței și rămân participanți pasivi într-un sistem energetic învechit.
Dacă acordul va duce la atingerea unei capacități de stocare de 200 GW până în 2030, gospodăriile ar putea beneficia de prețuri mai mici și mai stabile.
„Prețurile electricității sunt stabilite în prezent de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, iar acesta este gazul”, a spus Tosoni. „Dacă reușești să elimini gazul din ecuație prin stocarea energiei regenerabile, costurile electricității scad.”
Stocarea energiei regenerabilă și folosirea ei când cererea este maximă poate înlocui producția scumpă a centralelor pe gaz.
Bateriile și tehnologiile inteligente ar permite, de asemenea, consumatorilor să devină participanți activi, încărcând vehiculele electrice sau bateriile casnice atunci când electricitatea este ieftină și vânzând energie înapoi în rețea când prețurile cresc.
Mai mult, sistemele locale de stocare ar consolida rezistența rețelei, reducând riscul întreruperilor în perioadele de cerere extremă sau fenomene meteorologice severe.
