Ani la rând, Uniunea Europeană a privit vacile, porcii și găinile în primul rând ca pe o sursă de emisii care trebuie reduse. Săptămâna aceasta, totuși, Comisia Europeană le-a atribuit un nou rol. Creșterea animalelor este considerată acum infrastructură critică, scrie Politico.
Strategia oficială pentru sectorul zootehnic, prezentată la Strasbourg, folosește limbajul politicilor de securitate. Turmele susțin „autonomia strategică”. Animalele care pasc protejează terenurile de abandon în estul Uniunii. Producția de alimente înseamnă „pregătire”. Un sector responsabil pentru aproximativ două treimi din emisiile provenite din agricultura UE și care ocupă o treime din suprafața sa nu mai este prezentat ca o problemă care trebuie gestionată, ci ca un atu care trebuie apărat.
„Creșterea animalelor nu ține doar de agricultură”, le-a declarat jurnaliștilor Raffaele Fitto, vicepreședintele executiv al Comisiei pentru coeziune și reforme. „Ține de competitivitate, de securitatea alimentară (...) și de viitorul Europei”.
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a spus că sectorul este „în continuare o poveste de succes”, susținând șapte milioane de locuri de muncă și generând anual 400 de miliarde de euro, la care se adaugă un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. În prezent însă, această poveste „este în pericol”. Efectivele de animale sunt în scădere, a spus Hansen, iar terenurile agricole abandonate, „în special la granița de est, reprezintă o vulnerabilitate de securitate”.
Sacrificarea animalelor care nu a mai avut loc
În urmă cu aproximativ cinci ani, Europa discuta dacă ar trebui să-și reducă intenționat efectivele de animale, în numele protejării naturii și al combaterii schimbărilor climatice.
În Țările de Jos, deciziile instanțelor privind poluarea cu azot au determinat guvernul să ia în calcul cumpărarea fermelor. Primele planuri vorbeau despre reducerea efectivelor cu până la o treime. În Irlanda, un document guvernamental ajuns în presă analiza sacrificarea a 200.000 de vaci pentru atingerea obiectivelor climatice.
Pentru fermieri, regulile privind azotul, țintele referitoare la metan și reducerea pesticidelor s-au contopit într-un singur atac. Vaca devenise simbolul a tot ceea ce nu mergea bine în agricultura europeană, iar mulți fermieri au văzut această abordare drept un atac direct asupra modului lor de viață. Apoi au apărut tractoarele.
Protestele care au blocat capitalele europene în 2024 și 2025 au slăbit voința politică din spatele Pactului verde european, principalul program climatic al UE. Comisia a pus deoparte o mare parte din inițiativele privind agricultura și a promis să înlocuiască obligațiile cu stimulente.
Marți, Comisia a aplicat această promisiune celui mai controversat sector al agriculturii europene. Strategia nu se întreabă dacă Europa are prea multe animale. Dimpotrivă, consideră că existența unui număr prea mic reprezintă o amenințare.
Un exemplu este metanul, care reprezintă cea mai mare parte a emisiilor agricole provenite din zootehnie. Modul în care acesta trebuie calculat este contestat de ani întregi.
Metanul reține mult mai multă căldură decât dioxidul de carbon, dar dispare din atmosferă în aproximativ un deceniu, în timp ce CO2 rămâne timp de secole. Reprezentanții industriei zootehnice susțin că efectivele menținute la un nivel constant adaugă foarte puțină încălzire suplimentară și că metoda obișnuită de calcul exagerează impactul lor. Irlanda și Noua Zeelandă, două mari producătoare de lapte și carne de vită, au promovat această poziție în cadrul reuniunilor internaționale.
Strategia se apropie de această abordare. Răspunsul său la problema metanului nu este stabilirea unei ținte de reducere, ci crearea unui sistem de măsurare. Emisiile ar urma să fie calculate la nivelul fiecărei ferme, suficient de detaliat încât să poată fi recompensați fermierii care folosesc aditivi furajeri sau cresc bovine cu emisii mai mici. Documentul vorbește despre natura „biogenică” a metanului provenit de la animale, adică despre ideea că gazele produse în sistemul digestiv al unei vaci fac parte dintr-un ciclu natural al carbonului și nu pot fi comparate cu emisiile rezultate din combustibili fosili. Acesta este și argumentul reprezentanților industriei. Oficialii insistă că este vorba despre o măsurare mai precisă, nu despre un artificiu contabil.
Organizațiile de mediu nu sunt însă de acord. Peste 30 dintre ele, inclusiv Greenpeace și Biroul European de Mediu, i-au trimis luna trecută o scrisoare lui Hansen în care au criticat metodele care „minimalizează” impactul zootehniei. Ele au invocat opiniile oamenilor de știință care spun că metanul încălzește planeta la fel, indiferent dacă provine de la o vacă sau dintr-o conductă.
Marco Contiero, director pentru politica agricolă europeană în cadrul Greenpeace, a spus că executivul european pare pregătit să adopte același sistem de calcul susținut de Irlanda și Noua Zeelandă, catalogând metanul produs de animalele de fermă drept natural pentru a evita reducerile importante cărora sectorul li s-a opus multă vreme. El a numit „un scandal” acest tip de „gândire bazată pe dorințe” din partea Comisiei.
Stimulente, nu controale
Strategia pornește de la ideea că declinul sectorului poate fi oprit, iar impactul său asupra mediului poate fi redus exclusiv prin stimulente și soluții tehnologice.
Oficialii Comisiei numesc această abordare realism. Potrivit strategiei, sectorul zootehnic are nevoie de investiții de 18 miliarde de euro, bani pe care nu îi poate strânge singur, iar introducerea unor noi obligații ar putea împinge spre colaps o industrie deja afectată de marje mici de profit și de îmbătrânirea forței de muncă.
Farm Europe, un grup de reflecție din domeniul agroalimentar apropiat industriei, a numit strategia începutul unei reveniri după „ani de mesaje negative” venite de la Bruxelles. Copa-Cogeca, cea mai mare organizație europeană a fermierilor, a spus că documentul scoate sectorul zootehnic din postura de a fi „prezentat ca parte a problemei”.
Comisia evită însă întrebarea dacă UE poate reduce emisiile din agricultură fără să diminueze numărul animalelor. Propriii săi consilieri științifici spun că nu. În martie, Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice a avertizat Comisia că tehnologia nu va fi suficientă și a recomandat reducerea efectivelor, orientarea alimentației către produse vegetale, taxarea emisiilor agricole și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante.
Strategia nu include niciuna dintre aceste măsuri. Pentru a influența alimentația populației, se bazează pe achizițiile publice, mesele din școli și campanii de promovare care să încurajeze consumul de carne și produse lactate europene, nu reducerea cantității lor din farfurii.
„Nu impunem diete”, a spus Hansen. „Promovăm libertatea de alegere”.
