Secetele exercită o presiune tot mai mare, dar adesea invizibilă, asupra ambițiilor Europei privind energia curată. Atunci când nivelul râurilor scade, producția de energie hidroelectrică slăbește, iar țările sunt nevoite să revină la utilizarea combustibililor fosili, arată rezultatele unui studiu citat de earth.com.
Acest lucru creează un cerc îngrijorător: schimbările climatice agravează secetele, iar secetele duc la creșterea emisiilor.
Studiul a analizat 25 de țări europene în perioada 2017–2023 și a fost realizat de cercetători, printre care Francesco Cherubini și Xianping Hu, din cadrul Programului de Ecologie Industrială al NTNU. Rezultatele arată cât de fragil devine sistemul energetic atunci când este afectat de fenomene meteorologice extreme.
Când energia regenerabilă nu este suficientă
Hidroenergia depinde în mare măsură de disponibilitatea apei. Atunci când apare seceta, această resursă scade rapid. Alte surse regenerabile, precum energia eoliană și solară, nu pot întotdeauna să compenseze diferența, astfel că țările rămân cu un deficit pe care trebuie să îl acopere.
De cele mai multe ori, acest deficit este acoperit prin centrale pe combustibili fosili sau prin importuri de energie electrică. Sistemul continuă să funcționeze, dar cu un cost semnificativ.
În acești șapte ani, producția de energie din combustibili fosili în Uniunea Europeană a crescut cu 180 de terawați-oră — o pondere notabilă în mixul total de electricitate.
Emisiile cresc în timpul secetelor
Impactul asupra mediului se acumulează rapid. Centralele pe combustibili fosili utilizate în perioadele de secetă au generat suplimentar 141 de milioane de tone de CO₂ echivalent.
Aceasta este o cantitate mai mare decât emisiile anuale provenite din combustibili fosili ale Olandei. Iar creșterea nu a fost graduală, ci concentrată în doar câțiva ani dificili.
Aici devine evident cercul vicios: schimbările climatice generează mai multe secete, iar secetele duc la mai multe emisii. Nu este nici măcar un proces lent — se poate produce într-un singur sezon problematic.
Poluanții, o altă problemă majoră
Carbonul nu este singura problemă. Arderea combustibililor fosili eliberează și poluanți care afectează direct sănătatea oamenilor. Studiul a analizat dioxidul de sulf, oxizii de azot și particulele fine PM2.5 — toate asociate cu riscuri serioase pentru sănătate.
Dioxidul de sulf contribuie la formarea ploilor acide. Oxizii de azot irită plămânii și favorizează apariția smogului. PM2.5 este deosebit de periculos, deoarece particulele sunt suficient de mici pentru a pătrunde în fluxul sanguin, afectând inima și plămânii.
Deși PM2.5 a reprezentat doar 4% din totalul emisiilor, a fost responsabil pentru aproximativ 20% din impactul total asupra sănătății — un dezechilibru semnificativ.
Impactul nu este uniform în Europa
Unele regiuni sunt mai afectate decât altele. Impactul depinde în mare măsură de mixul energetic local. Gazul natural a fost cel mai utilizat combustibil de rezervă, însă cărbunele și lignitul au avut efecte mult mai nocive atunci când au fost folosite.
Acestea au generat de 10 ori mai mult PM2.5 și de 130 de ori mai mult dioxid de sulf decât gazul natural, astfel că și cantități mici pot avea consecințe majore.
Țări precum Bulgaria, Spania și Italia au înregistrat cele mai ridicate niveluri de poluare, poziția lor geografică expunându-le la emisii provenite din mai multe regiuni.
Franța, în schimb, a avut o evoluție diferită. Utilizarea cărbunelui a scăzut în perioadele de secetă, contribuind la reducerea poluării.
Costuri ascunse, dar semnificative
Există și o dimensiune financiară importantă. Utilizarea suplimentară a combustibililor fosili în timpul secetelor a generat un cost estimat la 26 de miliarde de dolari.
Acest cost include efectele asupra sănătății și mediului, dar reflectă și presiunea asupra sistemului energetic. Pentru populație, impactul se vede în facturile la electricitate, care cresc atunci când aprovizionarea devine instabilă.
„Acesta este un efect al schimbărilor climatice pe care oamenii îl resimt direct”, a declarat Cherubini. „Nu vorbim despre ghețari care se topesc în nord sau despre inundații în tropice, ci despre ceva care îți afectează buzunarul, prin facturile și furnizarea de energie electrică.”
Cum poate deveni sistemul mai rezilient
Situația poate părea sumbră, dar cercetătorii spun că există soluții.
„Este adevărat că, în prezent, depindem încă de combustibilii fosili pentru a compensa lipsurile energiei regenerabile, dar există soluții care ne pot ajuta să eliminăm această dependență”, a explicat Cherubini.
„Suntem pe drumul corect pentru a depăși această problemă, dar sunt necesare schimbări în sistemele și rețelele de electricitate.”
Un pas important este consolidarea interconectărilor între țări, astfel încât energia electrică să poată fi transferată mai ușor din zonele cu surplus către cele deficitare.
„Acest lucru va reduce și poluarea aerului”, a adăugat el. „Energiile regenerabile devin tot mai ieftine și sunt deja mai avantajoase decât investițiile în centrale pe combustibili fosili.”
Soluții și direcții pentru viitor
Alte soluții vizează flexibilitatea consumului. Reducerea cererii în perioadele de vârf poate diminua presiunea atunci când producția scade.
Unele țări aplică deja astfel de măsuri. De exemplu, încărcarea mașinilor electrice poate fi mutată în intervale orare cu consum redus.
Noile tehnologii ar putea juca, de asemenea, un rol esențial. Sisteme mai eficiente de stocare a energiei în baterii sau utilizarea hidrogenului curat ar putea permite stocarea surplusului de energie regenerabilă pentru utilizare ulterioară.
„Există și obiectivul de a reduce importurile de combustibili fosili din regiuni sensibile din punct de vedere geopolitic, pentru a crește securitatea energetică”, a spus Cherubini. „Dezvoltarea energiei regenerabile în Europa aduce numeroase avantaje.”
În final, mesajul este clar: Europa are nevoie de un sistem energetic mai rezilient, capabil să facă față fenomenelor extreme și secetelor fără a reveni la combustibilii fosili.
„Trebuie să fim pregătiți pentru situații extreme. Este esențial să construim sisteme mai reziliente”, a concluzionat Cherubini.
Ştiri video recomandate
