O prăbușire a sistemului de curenți AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation) ar avea efecte catastrofale asupra planetei: carbonul stocat în oceane ar fi eliberat în atmosferă, pe parcursul a sute de ani, ceea ce va accelera încălzirea globală, potrivit unui nou studiu care a simulat un astfel de colaps în condiții climatice stabile.
Prăbușirea AMOC ar adăuga aproximativ 0,2°C de încălzire globală suplimentară. Lucrarea, realizată de cercetători de la Potsdam Institute for Climate Impact Research și publicată în Communications Earth & Environment, evidențiază rolul AMOC ca regulator esențial al climei globale, potrivit phys.org.
Pentru a evalua modul în care un colaps al AMOC, un sistem major de circulație oceanică din Atlantic care transportă apă caldă spre nord și apă rece spre sud, ar afecta ciclul carbonului și temperaturile globale, autorii au simulat stabilizarea climei Pământului la diferite niveluri de CO₂ atmosferic și au introdus ulterior apă dulce la suprafața Atlanticului pentru a declanșa oprirea AMOC.
La concentrații preindustriale de dioxid de carbon de 280 ppm (părți per milion n.r.), chiar dacă AMOC se prăbușește sub influența aportului de apă dulce, acesta își revine complet după încetarea acestui factor. Însă la niveluri de 350 ppm sau mai mari, mult sub nivelul actual de aproximativ 430 ppm, odată ce AMOC se oprește, rămâne în această stare.
„Concentrațiile mai ridicate de dioxid de carbon modifică fundamental stabilitatea AMOC, împingând sistemul într-un regim bistabil, în care acesta se poate slăbi timp de sute de ani înainte de a trece într-o stare de colaps și de a rămâne acolo. Odată oprit, observăm că nu își mai revine pe termen lung”, a declarat autorul principal, Da Nian, de la PIK.
În toate scenariile analizate, colapsul AMOC ar duce la o încălzire globală suplimentară între 0,17 grade Celsius și 0,27 grade Celsius.
„Această creștere a temperaturii este determinată de o eliberare masivă de carbon din Oceanul Austral, ca urmare a amestecului intensificat care aduce la suprafață ape adânci bogate în carbon”, a explicat coautorul Matteo Willeit, tot de la PIK.
Schimbările regionale de temperatură ar fi și mai pronunțate decât media globală. Într-un scenariu cu concentrații de dioxid de carbon de 450 ppm, nivel atins ultima dată în urmă cu câteva milioane de ani, când calota polară era mult redusă, temperaturile din Antarctica ar crește cu 6 grade Celsius, în timp ce cele din Arctica ar scădea cu 7 grade Celsius ca urmare a colapsului AMOC.
„Oceanul a fost cel mai mare aliat al nostru, absorbind un sfert din emisiile de dioxid de carbon generate de activitatea umană. Studiul nostru arată cum prăbușirea AMOC ar putea transforma Oceanul Austral dintr-un rezervor de carbon într-o sursă de carbon, eliberând cantități uriașe de CO₂ și amplificând încălzirea globală.
Cu cât există mai mult dioxid de carbon în atmosferă în momentul colapsului, cu atât crește probabilitatea unei încălziri suplimentare. Pe scurt, creșterea emisiilor de astăzi mărește riscul unor efecte climatice mai puternice în viitor”, a declarat directorul PIK și coautorul Johan Rockström.
Ştiri video recomandate
