O țară cu climă relativ blândă este dependentă de buna "funcționare" a unei rețele de curenți oceanici din jurul Atlanticului, iar această rețea este pe cale să intre în colaps și provoace un dezastru climatic, semnalează CNN.
Fără AMOC, clima Islandei, o națiune insulară europeană între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic, ar fi mult mai rece și marcată de intemperii.
Pe măsură ce se acumulează dovezi că sistemul de curanți se prăbușește, guvernul islandez a luat neobișnuita decizie de a decreta situația drept "amenințare la adresa securității naționale", declanșând preparative pentru a întâmpina această "amenințare existențială".
"Clima, economia și securitatea țării sunt profund legate de stabilitatea curenților oceanici din jurul nostru", a argumentat Jóhann Páll Jóhannsson, ministrul islandez pentru Mediu, Energie și Climă.
AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation) este un sistem de curenți în buclă care funcționează ca o bandă transportoare gigantică, preluând apa caldă din emisfera sudică și de la tropice și ducând-o în emisfera nordică, unde se răcește, se scufundă și ajunge înapoi în sud.
AMOC, în fruntea listei cu dezastre climatice
Când oamenii de știință sunt întrebați ce impact climatic potențial îi sperie cel mai tare, prăbușirea AMOC este frecvent nominalizată.
Tot mai multe cercetări indică o încetinire a AMOC. Fenomenul se manifestă în contextul în care temperaturile globale mai ridicate perturbă echilibrul delicat dintre căldură și salinitate pe care se bazează funcționarea AMOC.
Nu este clar momentul în care ar putea surveni colapsul AMOC, dar unele studii au estimat că evenimentul va avea loc în acest secol.
"Oprirea AMOC nu mai poate fi considerată un risc cu probabilitate scăzută, având în vedere evoluția științei din ultimii ani", a declarat Stefan Rahmstorf, oceanograf fizician și climatolog la Universitatea Potsdam din Germania.
Ce ar însemna colapsul AMOC: Pod de gheață în Marea Britanie, Europa sub îngheț crunt, Islanda înconjurată de sloiuri
Impactul opririi sistemului de curenți ar fi catastrofal, declanșând schimbări climatice și meteorologice globale uriașe, inclusiv creșterea nivelului mării în anumite părți ale SUA și Europei.
Ar fi perturbate sistemele musonice care acoperă țările din Asia și Africa, iar Europa ar fi lovită de un îngheț profund pe timpul iernii, cu gheața maritimă ajungând până la Regatul Unit.
Islanda, la rândul ei, s-ar afla în "centrul unei răciri regionale grave", adică țara ar putea fi înconjurată de gheață formată din apa marină, a declarat Stefan Rahmstorf pentru CNN.
"Este o amenințare existențială", a accentuat ministrul Jóhannsson într-o declarație pentru rețeaua TV.
Întrucât AMOC "decide" cum e clima în Islanda, prăbușirea sa ar devasta infrastructura, transportul și industriile vitale, inclusiv pescuitul, a explicat el.
Jóhannsson a informat guvernul său cu privire la cele mai recente descoperiri științifice, după ce studiile publicate în august au declanșat panica în ceea ce privește stabilitatea viitoare a AMOC.
În septembrie, Consiliul Național de Securitate al Islandei a desemnat potențiala prăbușire a curentului drept risc de securitate națională, marcând o premieră națională.
Cercetător: Și alte țări ar trebui să urmeze exemplul Islandei
"Decizia reflectă gravitatea problemei și asigură că această chestiune primește atenția pe care o merită", a argumentat Jóhann Páll Jóhannsson.
Concret, desemnarea drept "amenințare la adresa securității naționale" va atrage un răspuns guvernamental coordonat la nivel înalt pentru a găsi modalități de prevenire și atenuare a celor mai grave consecințe.
Cercetătorul Rahmstorf a felicitat Islanda pentru decizia sa și a spus că alte țări ar trebui să-i urmeze exemplul, întrucât impactul unei prăbușiri a AMOC s-ar resimți pe tot globul.
"Ceea ce știm este că clima actuală s-ar putea schimba atât de drastic încât ar putea deveni imposibil pentru noi să ne adaptăm. Pe scurt, aceasta nu este doar o preocupare științifică, ci este o chestiune de supraviețuire", a conchis, la rândul său, ministrul islandez.
Oprirea AMOC, anticipată în film. Dar va bate viața filmul?
Un film realizat în 2004, regizat de Roland Emmerich, cu Dennis Quaid în rolul cercetătorului Jack Hall, dezvoltă dramatic tocmai consecințele încetinirii curenților oceanici.
În pelicula "Unde vei fi poimâine" (The Day After Tomorrow), cercetările lui Hall indică posibilitatea unei schimbări catastrofice a climei Pământului într-un interval foarte scurt, fenomen care s-a mai întâmplat în urmă cu 10.000 de ani.
Topirea calotei polare a dus la o revărsare masivă de apa dulce în oceane, ceea ce a provocat distrugerea curenților care țin în echilibru clima planetei.
Încălzirea globala a împins civilizația în pragul unei noi Ere Glaciare.
Hall este martor la desprinderea unei bucăți din calota Antarcticii.
Urmează o serie de fenomene alarmante în diverse zone de pe glob: peste Tokyo cade grindina, cu proiectile de mărimea unui grapefruit, in Hawaii se raportează uragane nemaivăzute, la New Delhi ninge, iar Los Angeles-ul este lovit de tornade.
Însă aceste manifestări meteo extreme sunt doar preambulul pentru ce va urma: aerul planetei se răcește accelerat, zonele locuibile se restrâng în banda apropiată de tropice iar națiunile care încă nu au fost distruse decretează evacuarea masivă.
Ştiri video recomandate
