Fenomenul climatic El Niño, asociat cu unele dintre cele mai grave secete, foamete și dezastre naturale din istoria modernă, revine în 2026, iar oamenii de știință avertizează că ar putea fi unul dintre cele mai puternice episoade înregistrate vreodată. Într-o lume deja afectată de temperaturi record, conflicte și crize alimentare, specialiștii se tem că efectele sale ar putea împinge milioane de oameni vulnerabili și mai aproape de foamete și sărăcie, potrivit The Guardian.
El Niño din 1972-1973 a încălzit apele din largul coastelor Peruului până la niveluri care au provocat prăbușirea celei mai mari industrii mondiale de pescuit al anșoa – determinând oamenii de știință să realizeze prima prognoză a fenomenului în anul următor. În același timp, a adus secetă severă în Asia de Sud, în regiunea Sahel și în părți din Africa de Est, înaintea unei crize petroliere care a agravat foametea globală. În Etiopia, protestele provocate de modul în care împăratul a gestionat foametea au contribuit la lovitura de stat militară care a instaurat o dictatură comunistă.
„El Niño este unul dintre cele mai dificile fenomene climatice”, spune Woyessa, care a devenit ulterior epidemiolog la Institutul Etiopian de Sănătate Publică și a studiat efectele sale asupra epidemiilor de malarie. „Nutriția este esențială pentru capacitatea oamenilor de a rezista efectelor negative pe care acest fenomen le are asupra sănătății.”
Însă, de prea multe ori, El Niño este tocmai fenomenul care le răpește hrana celor care au cea mai mare nevoie de ea.
Woyessa era elev de liceu când un El Niño și mai puternic a lovit un deceniu mai târziu, în 1982-1983, obligând unii dintre colegii săi să călătorească 150 de kilometri pentru a ajuta la recoltarea culturilor de pe fermele de stat. În primul său an de facultate, alte recolte compromise și războiul civil au transformat foametea generalizată într-o catastrofă și mai mare, care a atras atenția întregii lumi prin concertul Live Aid. Woyessa și colegii săi mergeau pe rând să îi ajute pe cei adăpostiți în centrele din apropierea campusului.
„Primeam câte două bucăți de pâine dimineața și trebuia să împărțim micul dejun cu ei.”
Fenomene extreme provocare de El Niño
Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice reprezintă doar unul dintre numeroșii factori care pot contribui la prăbușirea unei societăți. Însă, în formele sale cele mai extreme, El Niño poate provoca suferințe de proporții apocaliptice.
În cele mai severe episoade El Niño din secolul al XIX-lea, foametea din India, China și Brazilia a provocat zeci de milioane de morți. Există indicii că fenomenul a contribuit la contextul care a dus la Revoluția Franceză, prin perturbarea vremii și compromiterea recoltelor. De asemenea, a favorizat cucerirea Imperiului Inca de către spanioli în secolul al XVI-lea, prin ploile care au făcut posibilă dezvoltarea vegetației în zonele deșertice traversate de armatele acestora. Alte teorii, mai puțin certe, sugerează că El Niño ar fi contribuit la declinul unor civilizații antice, de la Egipt până la China.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a Statelor Unite (NOAA) a anunțat săptămâna trecută că fenomenul s-a format deja în Oceanul Pacific și că există o probabilitate de 63% să devină „foarte puternic” până la sfârșitul anului. Biroul australian de Meteorologie a emis marți un avertisment similar, susținând că acesta ar putea agrava valurile de căldură și incendiile de vegetație care afectează anual țara.
Unii cercetători au început să îl numească neoficial „super El Niño” sau chiar „Godzilla El Niño”, având în vedere amploarea anomaliilor termice estimate. Acestea vor împinge temperaturile globale și mai sus într-o perioadă în care fenomenele extreme – precum valurile recente de căldură din Europa și numeroasele furtuni severe – testează deja limitele societăților moderne.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a folosit însă un limbaj mai prudent atunci când a avertizat asupra revenirii fenomenului, argumentând că diferențele dintre modelele climatice sunt încă prea mari pentru a stabili cu certitudine cât de puternic va fi.
Chiar dacă nu va atinge nivelul previziunilor cele mai alarmiste, El Niño se va manifesta într-un context fără precedent, care îi va amplifica efectele. Cercetătorii estimează că anul viitor va fi aproape sigur cel mai cald din istoria măsurătorilor, în timp ce numeroși factori economici au făcut ca statele vulnerabile să fie și mai expuse.
„Îngrijorarea mea nu este doar El Niño”, spune Sonali McDermid, cercetătoare în domeniul climei la Universitatea New York. „Mă îngrijorează suprapunerea mai multor factori de stres care acționează simultan.”
Aproximativ jumătate dintre cele mai sărace 68 de țări ale lumii se confruntă deja cu probleme grave ale datoriei publice sau sunt expuse unui risc ridicat, a avertizat Fondul Monetar Internațional. În plus, războiul cu Iranul a dus la creșterea prețurilor la energie și la limitarea aprovizionării cu îngrășăminte, reducând capacitatea statelor de a face față șocurilor climatice.
În această lună, Rețeaua pentru Sisteme de Avertizare Timpurie privind Foametea a estimat că între 115 și 125 de milioane de oameni vor avea nevoie de asistență alimentară urgentă până în decembrie, existând riscul apariției foametei în Sudan, Sudanul de Sud și Somalia.
Reducerea drastică a ajutorului extern acordat de Statele Unite și diminuarea bugetelor europene pentru dezvoltare înseamnă că sprijinul disponibil în cazul unor crize majore ar putea fi mai redus decât în trecut.
Ştiri video recomandate
