Aproximativ 2,8 miliarde de oameni ar putea fi expuși, până în septembrie, unor temperaturi neobișnuit de ridicate, iar sute de milioane de persoane riscă fie secetă severă, fie ploi excesive, din cauza fenomenului El Niño care ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, scrie The Washington Post.
Fenomenul El Niño, instalat în această vară, ar putea continua să se intensifice în lunile următoare, iar efectele sale să se resimtă până la sfârșitul anului și în anul viitor.
Cele mai recente date, publicate la începutul lunii iulie, arată că temperaturile oceanului în zona centrală a Pacificului ecuatorial, regiunea folosită pentru măsurarea intensității El Niño, s-au menținut la niveluri-record timp de aproximativ o lună.
Prognozele indică faptul că încălzirea ar putea continua pe o traiectorie fără precedent până la sfârșitul anului. În decembrie, temperatura medie a apei ar putea ajunge cu aproximativ 3,9 grade Celsius peste normal, cu aproape un grad mai mult decât în timpul episodului El Niño record din 2015.
Încălzirea oceanului necesită mult mai multă energie decât încălzirea uscatului, astfel că o asemenea creștere ar reprezenta o acumulare extraordinară de căldură.
Scenariile de prognoză sugerează că actualul El Niño ar putea ajunge, până la sfârșitul anului, la o intensitate care nu a mai fost observată până acum.
Un episod de asemenea amploare ar putea provoca efecte meteorologice importante și de lungă durată. Temperaturile globale ar putea atinge noi recorduri, iar distribuția secetei, a ploilor abundente, a căldurii și a umidității s-ar putea modifica în numeroase regiuni ale lumii.
Prognozele privind temperatura de la suprafața oceanului arată deja că acest El Niño ar putea depăși cele mai intense episoade din istorie, posibil cu o diferență considerabilă. Printre cele mai puternice evenimente se numără cele din 1877 -1878, 1888-1889, 1972-1973, 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016.
Ce este El Niño
El Niño este un fenomen natural care presupune încălzirea apelor oceanului în estul și centrul Pacificului ecuatorial. El apare, în general, o dată la doi până la șapte ani.
Încălzirea mărilor din această regiune îndepărtată modifică formarea furtunilor și distribuția precipitațiilor. Aceste schimbări influențează apoi vremea la nivel global, deoarece furtunile transferă căldura din ocean în atmosferă. Cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă în Pacificul tropical nu rămâne limitat la acea zonă.
Schimbările în formarea furtunilor modifică viteza și direcția curenților de aer puternici din atmosfera superioară, cunoscuți drept curenți-jet. La rândul lor, aceștia influențează vremea în numeroase regiuni ale planetei.
Actualul episod El Niño a început să se formeze după o intensificare a vânturilor într-o zonă îndepărtată din vestul Pacificului, în luna decembrie.
Aceste rafale au continuat și au împins cantități mari de apă caldă dinspre vest spre est, prin unde oceanice numite unde Kelvin. Efectele s-au văzut deja în Peru, unde în timpul iernii s-au înregistrat condiții asemănătoare verii.
Cum ar putea influența vremea până în septembrie
Cele mai recente estimări privind fenomenele extreme care ar putea fi provocate de El Niño se bazează pe prognoze pentru trei luni, publicate la începutul lunii iulie.
Aceste prognoze nu indică evenimente meteorologice precise, ci arată regiunile în care este mai probabil să apară condiții neobișnuit de severe, din cauza unor furtuni frecvente sau a unor abateri persistente de la vremea normală.
Actualul episod El Niño este așteptat să împingă temperaturile globale în sus. Există o probabilitate de peste 80% ca anul 2027 să devină cel mai cald înregistrat vreodată.
Explicația este că apa caldă acumulată de-a lungul Ecuatorului, în Pacific, își eliberează treptat căldura în atmosferă, iar aceasta se răspândește în jurul planetei.
Până în septembrie, aproximativ 2,8 miliarde de oameni ar putea locui în regiuni cu cel puțin 10% probabilitate ca temperaturile să se situeze în primele 5% dintre cele mai ridicate valori istorice pentru această perioadă a anului.
Printre zonele care ar putea fi afectate de o căldură neobișnuită se numără centrul și estul Statelor Unite, Caraibele, America Centrală, nordul Americii de Sud, vestul Europei și mari părți ale Africii. Temperaturi mult peste normal sunt posibile și în Orientul Mijlociu, India, Indonezia și în unele state insulare din Pacific.
El Niño modifică poziția și intensitatea zonelor de presiune ridicată și scăzută. În anumite regiuni, aceste sisteme pot deveni mai puternice și mai persistente.
Schimbările în circulația atmosferică sporesc riscul de secetă în unele zone și de precipitații extreme în altele. Aproximativ 1,4 miliarde de oameni trăiesc în regiuni în care există, până în septembrie, cel puțin 10% probabilitate ca precipitațiile să fie mult sub normal.
În același timp, aproximativ 757 de milioane de persoane se află în zone în care există cel puțin 10% probabilitate de ploi excesive.
Condiții foarte uscate ar putea apărea în America Centrală, în unele zone din Caraibe și în nordul și vestul Americii de Sud. Un risc crescut de secetă există și în unele regiuni din nordul și vestul Europei, în nord-estul Africii, în Orientul Mijlociu, India, Indonezia și pe unele insule din sudul Pacificului.
Unde va ploua excesiv
În schimb, precipitații mult peste normal, care ar putea provoca inundații, sunt posibile în vestul muntos al Statelor Unite și în întinse regiuni din America de Sud, inclusiv în Peru, Ecuador, Chile, Bolivia și sudul Braziliei.
Ploi abundente ar putea apărea și în zonele din jurul Mării Mediterane, inclusiv în sudul Europei și nordul Africii, precum și în unele părți din sudul Africii și Somalia.
Un risc mai ridicat de precipitații excesive există și în anumite regiuni din sudul Asiei, între India și Thailanda, precum și în Kiribati, Guam și Insulele Mariane de Nord.
Nu doar El Niño influențează vremea
El Niño este unul dintre principalii factori care influențează vremea globală, dar nu este singurul. Prognozele iau în calcul și alte elemente climatice, iar estimările sezoniere sunt, în general, mai precise în apropierea tropicelor.
Tiparele meteorologice se pot schimba odată cu fiecare actualizare a prognozelor.
În Statele Unite, de exemplu, efectele El Niño ating de obicei intensitatea maximă în timpul iernii, când vestul, sudul și estul țării se pot confrunta mai frecvent cu ploi abundente.
În unele regiuni, El Niño va contribui și la o umiditate mult mai mare decât în mod obișnuit.
Este cazul vestului muntos al Statelor Unite, unde ar putea apărea un sezon musonic mai puternic, dar și al regiunilor din apropierea Golfului Mexic.
O umiditate ridicată este posibilă și în Europa, unde episoadele repetate de căldură extremă au favorizat apariția unor valuri de căldură marină în apele de coastă.
Cât de mult contribuie schimbările climatice
Temperaturile oceanului cresc în principal din cauza schimbărilor climatice. Acest lucru este valabil și pentru zona centrală a Pacificului ecuatorial, unde este măsurată intensitatea El Niño.
Pentru a separa încălzirea provocată de El Niño de tendința pe termen lung de încălzire a oceanelor, oamenii de știință au creat un nou indice ajustat în funcție de schimbările climatice. Acesta este folosit în prezent de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite și de agenții climatice din Europa, Australia și Noua Zeelandă.
În loc să compare doar temperatura din centrul Pacificului ecuatorial cu media istorică din aceeași regiune, noul indice o compară cu temperatura medie a tuturor oceanelor tropicale.
Astfel, specialiștii pot calcula cu cât este mai caldă regiunea El Niño față de restul zonelor tropicale. Această diferență relativă de temperatură este strâns legată de modificările activității furtunilor tropicale, care contribuie la schimbarea tiparelor meteorologice asociate cu El Niño în întreaga lume.
