România intră în ultima lună calendaristică a iernii, iar meteorologii avertizează că februarie rămâne o lună imprevizibilă, marcată de contraste puternice de temperatură. Deși zilele devin treptat mai lungi, iar media temperaturilor crește ușor față de ianuarie, pătrunderile de aer rece din nordul și nord-estul Europei sunt frecvente și pot aduce din nou ger, cu temperaturi sub -10 grade Celsius.
Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie explică faptul că, în anumite perioade, circulația atmosferică se poate orienta din vest, ceea ce permite pătrunderea maselor de aer mai cald dinspre Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană. În astfel de situații, vremea poate deveni neobișnuit de caldă pentru această perioadă, cu valori apropiate de cele de primăvară. Din acest motiv, luna februarie este considerată una a extremelor termice.
Un exemplu recent este februarie 2024, care a fost cea mai caldă lună februarie din istoria măsurătorilor meteorologice din România. Media națională a temperaturii a fost de +6 grade Celsius, cu peste 6 grade mai mult decât media climatologică a perioadei 1991–2020. Meteorologii observă că, după anul 2000, lunile februarie tind să fie tot mai calde, pe fondul încălzirii globale. Anii 2002, 2007, 2014, 2016 și 2020 se regăsesc și ei în topul celor mai calde luni februarie.
În 16 februarie 2016 a fost atins chiar și recordul absolut de temperatură pentru această lună: 26 de grade Celsius, la stația meteorologică Pătârlagele. Acest record a fost egal cu cel înregistrat anterior la Medgidia, în 27 februarie 1995. Temperaturile ridicate au fost favorizate de prezența unui aer subtropical cald, cer senin, lipsa stratului de zăpadă și o insolație puternică.
La polul opus, au existat și luni februarie extrem de reci. Printre cele mai severe se numără februarie 2012, care a avut o medie națională de -6,7 grade Celsius, cu aproape 5,5 grade sub normalul climatologic. Atunci, România s-a confruntat cu viscole, strat consistent de zăpadă și perioade îndelungate de ger. Pe 14 februarie 2012, grosimea stratului de zăpadă a ajuns la 72 de centimetri în București, la stația Filaret.
Meteorologii arată că, în ultimii ani, episoadele de viscol și ninsorile abundente au devenit mai rare comparativ cu perioada de dinainte de anul 2000. Totuși, în februarie 2025, între 16 și 19 ale lunii, sudul țării, în special Muntenia, a fost afectat de un episod prelungit de ninsoare. Atunci, stratul de zăpadă a depășit local 30 de centimetri și a ajuns până la 48 de centimetri la stația București-Filaret.
Pentru februarie 2026, meteorologii anunță un debut de lună cu vreme foarte rece. Un val de aer polar provenit din Câmpia Rusă va afecta estul Europei și, implicit, România. Până în jurul datei de 4 februarie, vremea va fi deosebit de rece în estul, sudul și centrul țării, cu temperaturi maxime negative și minime care vor coborî frecvent sub -10 grade Celsius. Cele mai scăzute valori sunt așteptate în Moldova și în depresiunile din estul Transilvaniei.
Ulterior, circulația atmosferică se va orienta treptat din vest și sud-vest, ceea ce va aduce un aport de aer mai cald. Temperaturile vor crește spre valori normale pentru această perioadă și, în vestul țării, pot depăși media obișnuită.
Estimările săptămânale realizate cu modelul european ECMWF indică pentru perioada 9–23 februarie temperaturi ușor peste normal în cea mai mare parte a țării și cantități de precipitații ușor mai ridicate decât media. Totuși, meteorologii subliniază că aceste prognoze nu pot surprinde episoadele scurte de vreme extremă, precum răcirile bruște, ninsorile abundente, viscolele sau rafalele puternice de vânt.
Concluzia specialiștilor este clară: februarie rămâne una dintre cele mai imprevizibile luni ale anului, cu variații mari de temperatură și schimbări rapide de vreme, de la ger sever la perioade surprinzător de calde.
Ştiri video recomandate
