Un Super El Niño este în formare și ar putea deveni cel mai puternic din ultimele decenii, cu riscul unei creșteri dramatice a fenomenelor meteo extreme și mortale. Dar dacă oamenii ar putea diminua efectele celor mai severe episoade El Niño prin reducerea temporară a cantității de lumină solară care ajunge pe Pământ?
Aceasta este întrebarea analizată de un grup de cercetători într-un nou studiu publicat miercuri în revista Science Advances și preluat de CNN.
veste un fenomen climatic natural care își are originea în Oceanul Pacific tropical și care, de obicei, duce la creșterea temperaturilor globale și alimentează fenomenele meteo extreme. Efectele sale sunt amplificate de schimbările climatice provocate de oameni, care ridică temperatura de fond a planetei și fac ca anii cu El Niño să devină tot mai extremi, cu urmări devastatoare pentru viețile oamenilor și pentru economia mondială.
Studiul, coordonat de cercetători de la Scripps Institution of Oceanography, a analizat dacă o tehnică extrem de controversată, numită geoinginerie solară, ar putea fi folosită pentru a reduce căldura severă, incendiile și celelalte efecte aduse de El Niño.
Mai exact, oamenii de știință au analizat metoda numită „albirea norilor marini”, care presupune pulverizarea unor particule în norii de deasupra oceanelor, astfel încât aceștia să reflecte mai multă lumină solară înapoi în spațiu.
„Consecințe neintenționate dezastruoase”
Cercetătorii nu au putut face experimente reale de geoinginerie pentru a testa ideea, din cauza riscului unor „consecințe neintenționate dezastruoase”. În schimb, au apelat la ceea ce au numit un „experiment natural”, potrivit unui comunicat care a însoțit studiul.
Incendiile devastatoare din Australia din 2019 și 2020, cunoscute drept „Vara Neagră”, au mistuit zeci de milioane de acri și au contribuit la moartea a sute de oameni. Ele au produs și coloane uriașe de fum, încărcate cu particule care reflectă lumina solară și care s-au amestecat cu norii deasupra Oceanului Pacific.
Cercetări anterioare au arătat că acești nori extrem de reflectorizanți au trimis mai multă energie solară înapoi în spațiu și au răcit Pacificul, contribuind la apariția ulterioară a unui episod La Niña, fenomenul opus lui El Niño, care tinde să reducă temperaturile globale.
Oamenii de știință au izolat efectele de albire a norilor produse de incendiile din Australia și au folosit modele climatice pentru a simula ce s-ar fi întâmplat dacă un fenomen asemănător ar fi avut loc înaintea a două episoade El Niño foarte puternice din trecut, unul început în 1997 și altul în 2015.
Rezultatele au arătat că albirea țintită a norilor marini ar putea slăbi efectele El Niño și ar putea amplifica cu 40% răcirea și uscarea asociate cu La Niña. Studiul a concluzionat că metoda ar fi cu atât mai eficientă cu cât ar fi aplicată mai devreme în timpul unui episod El Niño.
Geoingineria este un subiect intens controversat
Unii experți consideră că este prea periculoasă chiar și pentru a fi luată în calcul, din cauza numărului aproape nelimitat de efecte neprevăzute pe care le-ar putea produce. Ei se tem, de asemenea, că o astfel de intervenție ar trebui continuată la nesfârșit pentru a evita un posibil „șoc de întrerupere”, adică o creștere catastrofală a temperaturilor dacă geoingineria ar fi începută și apoi oprită.
Dar ideea analizată de cercetători în acest studiu este diferită, a explicat Kate Ricke, una dintre autoarele lucrării și climatolog la Scripps Oceanography și la School of Global Policy and Strategy din cadrul Universității California, San Diego.
Potrivit acesteia, geoingineria ar putea fi folosită ca un instrument temporar, pentru a ținti un anumit fenomen sezonier sau multianual despre care se știe aproape sigur că va provoca pagube importante. „Nu este ceva de care să rămâi legat definitiv”, a spus ea.
Ricke a subliniat că studiul nu pledează pentru folosirea geoingineriei.
„Este doar o demonstrație de principiu. Singurul lucru pe care l-am arătat este că merită studiată mai departe”, a spus ea.
Cercetătorii recunosc însă că există mai multe posibile dezavantaje
El Niño este un fenomen foarte complex și, deși provoacă pierderi economice globale de mii de miliarde de dolari, nu toate regiunile au de suferit.
Unele zone sunt adaptate la efectele sale. De exemplu, California se bazează pe ploile abundente aduse de obicei de El Niño pentru a-și reface rezervele de apă, chiar dacă precipitațiile pot fi uneori periculoase.
Va fi important de înțeles și cum ar influența această tehnică momentul apariției, frecvența și intensitatea unui episod La Niña ulterior, precum și efectele asupra unor regiuni concrete, a spus Ricke.
„Trebuie să te gândești foarte atent la compromisuri”, a spus ea. Geoingineria „ar trebui probabil analizată, deocamdată, în special în cazul unor Super El Niño, când cei mai mulți oameni și cele mai multe regiuni au de pierdut, iar riscul unor fenomene extreme și distructive este cel mai mare”, a adăugat cercetătoarea.
James Haywood, profesor de științe atmosferice la Universitatea din Exeter, care nu a participat la cercetare, a spus că există în continuare „foarte, foarte multe întrebări fără răspuns și incertitudini” cu privire la eficiența albirii norilor marini și la posibilitatea de a controla efectul de răcire.
Există, în primul rând, problema tehnică a producerii particulelor de dimensiunea și în cantitatea potrivită pentru a obține nivelul dorit de răcire, a spus el. „Apoi apare întrebarea: ce se întâmplă dacă exagerăm?”, a adăugat Haywood, referindu-se la posibilitatea apariției unui episod La Niña uriaș, „de foarte multe ori mai puternic decât orice am trăit până acum”.
Și La Niña poate provoca fenomene meteo extreme, inclusiv ploi abundente și inundații în unele părți ale Asiei și Australiei, dar și condiții mai secetoase decât în mod normal în anumite regiuni din America de Sud și Statele Unite.
„Suntem încă foarte departe de momentul în care am putea folosi astfel de tehnologii și de a ști dacă ele ar funcționa așa cum ne dorim”, a spus Haywood.
David Keith, profesor de științe geofizice la Universitatea din Chicago, a atras și el atenția asupra problemelor tehnice.
„La aproape două decenii după începerea cercetărilor, dispozitivele folosite pentru albirea norilor marini au o capacitate de pulverizare de cel puțin o sută de ori prea mică pentru a putea fi utilizate în practică”, a spus Keith, care nu a fost implicat în studiu.
Tehnica ar putea fi posibilă din punct de vedere fizic, a adăugat el, dar în prezent „tehnologia pur și simplu nu există”.
Dincolo de dificultățile tehnice apar și probleme etice, a spus Haywood. De exemplu, cine ar decide dacă lumea recurge la o astfel de intervenție și dacă geoingineria ar putea distrage atenția de la eforturile de reducere a poluării care încălzește planeta.
Aceste întrebări depășesc obiectul studiului, însă Ricke a recunoscut că mai este nevoie de foarte multă cercetare.
„Trebuie să înțelegem mult mai multe”, a spus ea. „Dar dacă există o modalitate de a folosi această tehnică pentru a reduce efectele El Niño, de ce să nu o luăm în calcul?”
