În plină criză de reașezare a sferelor de influență, premierul interimar Ilie Bolojan a decis să arunce în aer cel mai important proiect de securitate energetică și geostrategică semnat vreodată cu Statele Unite: reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești, scrie bihornews.com. Reacția vine după ce premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul construirii unei centrale nucleare de 462 MW la Doicești. În replică, Nuclearelectrica a transmis că acest proiect are un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii și că va continua.
Printr-o declarație ciudată, suspectă, Bolojan a diagnosticat proiectul drept o gaură neagră: 240 de milioane de dolari arși pentru „un teren” și „niște hârtii”, scrie bihornews.com. Dacă pentru electoratul intern decapitarea simbolică a unor contracte sună a justiție divină, la Washington decizia a sunat ca o declarație de război diplomatic, se arată într-o opinie postată pe site, în care sunt prezentate și argumentele de ce afirmația lui Bolojan riscă să devină cel mai mare autogol diplomatic din istoria modernă a României.
1. Dincolo de cifre: Sacrificarea parteneriatului pe altarul populismului
Ceea ce Ilie Bolojan numește disprețuitor „niște hârtii” reprezintă, în realitate, studiile de inginerie și design (FEED), avizele de securitate nucleară și documentația tehnică fără de care nicio centrală atomică din lume nu poate fi construită. Să reduci birocrația de securitate nucleară (OBLIGATORIE, de altfel!) la nivelde „maculatură” înseamnă să ignori fundamental cum funcționează industria atomică globală.
Mai grav, proiectul NuScale de la Doicești nu a fost o simplă afacere. A fost un proiect-fanion al Casei Albe, promovat direct de administrația americană ca replică strategică la monopolul energetic al Rusiei și Chinei în Europa de Est. Când premierul României dă de pământ cu tehnologia SMR, el nu ceartă un simplu furnizor; el anulează direct garanțiile de securitate oferite de Departamentului de Stat al SUA.
2. Miliardele americane puse pe fugă: Cine mai are încredere într-un stat volatil?
Băncile guvernamentale americane, în frunte cu US Exim Bank și International Development Finance Corporation (DFC), puseseră pe masă scrisori de intenție pentru finanțări gigant de peste 4 miliarde de dolari. Aceste fonduri nu erau destinate doar unor firme private, ci reprezentau ancora prin care SUA își legau interesele economice de stabilitatea pe termen lung a României.
Prin dinamitarea publică a proiectului, Bolojan transmite un semnal devastator piețelor financiare internaționale: România este un partener impredictibil, capabil să șteargă cu buretele angajamente de stat de la o zi la alta, în funcție de stările de spirit politice de la București. Niciun investitor american de calibru nu va mai risca capital într-o țară unde deciziile strategice se anulează printr-o declarație de presă.
3. Schizofrenie instituțională: Guvernul împotriva Guvernului
Absurdul situației atinge cote maxime când privim cronologia deciziilor. Cu doar câteva luni în urmă, Ministerul Energiei și acționarii Nuclearelectrica semnau trecerea proiectului în faza decisivă de execuție. Statul român a garantat, a semnat și a validat fiecare pas.
Acum, premierul interimar vine și își acuză propriile instituții că „parazitează cămările statului”. Această schizofrenie administrativă decredibilizează total România în ochii partenerilor din NATO. Dacă Bucureștiul nu poate menține o linie coerentă pe un proiect de siguranță națională timp de doi ani consecutivi, cum va pretinde respect și protecție în momente de criză regională?
Un preț mult prea mare pentru o victorie de etapă
Bolojan a vrut sa pozeze inca o data in „justitiarul de serviciu” care apara banul public. In realitate, pentru a castiga puncte ieftine de popularitate pe plan intern, a expus Romania ca un partener volatil, imprevizibil si complet iresponsabil in fata NATO si a partenerilor occidentali.
Doiceștiul riscă, într-adevăr, să rămână doar un teren gol. Dar nu din cauza foilor de parcurs, ci din cauza incapacității liderilor de la București de a înțelege că jocurile strategice globale nu se conduc cu mentalitate de primărie.
Ilie Bolojan: Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii
Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul construirii unei centrale nucleare de 462 MW la Doicești, în județul Dâmbovița, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de acolo, cu tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) dezvoltată și deținută de compania americană NuScale.
″Sunt câteva zone ale statului român care, dacă sunt administrate bine asta se vede puternic în viața cetățenilor. Dacă sunt administrate prost, asta înseamnă că nu se văd lucrurile. Una este zona de energie. Când blochezi accesul în rețelele de energie, atunci ești în situația în care practic le permiți unora să speculeze, să facă bani, în loc să reduci prețurile la energie pentru toți cetățenii.
Să vă dau un exemplu. Unul din proiectele care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear″, a spus Bolojan, citat de Hotnews.
Reacția Nuclearelectrica: Reactorul de la Doicești „prezintă un potenţial enorm de dezvoltare”
Proiectul Reactoarelor Modulare Mici - Doiceşti are un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii, afirmă Nuclearelectrica într-un document privind stadiul derulării proiectului, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
"SN Nuclearelectrica SA informează că Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) se află în prezent în etapă premergătoare Etapei 3 (Pre-EPC), etapă care include o listă de activităţi ce vor fi derulate de RoPower Nuclear (compania de proiect): finalizarea investigaţiilor geotehnice pe amplasament, continuarea procesului de licenţiere, finalizarea negocierii contractului pre-EPC şi a negocierii contractelor de achiziţie a materialelor cu ciclu lung de fabricaţie, definirea lanţurilor de aprovizionare pentru materiale şi echipamente, pregătirea companiei pentru etapă pre-EPC şi EPC. Reamintim că în conformitate cu Hotărârea acţionarilor SNN din data de 12 februarie 2026, Decizia de investiţie (FID) a fost aprobată având la baza o serie de condiţii suplimentare menite să stabilească un cadru de sprijin şi de cooperare solid, la nivel de parteneriate şi autorităţi, în scopul dezvoltării şi implementării optime a proiectului, acesta fiind un deziderat al echipei", menţionează Nuclearelectrica în documentul transmis BVB.
Conform activităţilor preliminare Etapei 3 de dezvoltare a proiectului, activităţi care vizează explicit adresarea condiţionărilor aferente FID, echipele de specialişti ale RoPower şi SNN lucrează în prezent la îndeplinirea acestor condiţii, o parte fiind în sarcina companiilor, iar o altă parte în sarcina autorităţilor guvernamentale.
"Programul SMR a fost iniţiat în anul 2019, a obţinut aprobările corporative, în conformitate cu prevederile aplicabile unei companii listate pe Bursa de Valori Bucureşti, inclusiv prin aprobarea strategiei de dezvoltare, în etape succesive, adaptate specificului şi normelor industriei nucleare, aspect aplicabil oricărui proiect nuclear indiferent de tehnologie, coordonat de o echipă robustă de specialişti, special formată pentru a asigura implementarea proiectului conform celor mai înalte standarde, norme, ghiduri IAEA şi bune practici internaţionale ale industriei nucleare. Proiectul SMR de la Doiceşti, cu SNN în calitate de acţionar, deţinând o cotă de 50% în compania de proiect, RoPower, a fost efectiv demarat, ulterior parcurgerii procesului de selecţie a tehnologiei şi amplasamentului, în septembrie 2022, odată cu aprobarea de către AGA a strategiei de implementare a proiectului", menţionează Nuclearelectrica.
În 2023 şi 2024, au fost parcurse etapele iniţiale de analize tehnice FEED 1 şi FEED 2, obligatorii într-un proiect nuclear, când s-au desfăşurat misiuni independente ale AIEA asupra amplasamentului selectat, ale căror concluzii au confirmat demersurile întreprinse şi au dus la implementarea unor măsuri suplimentare. Obiectivele FEED 2, practic datele care au determinat decizia de obţinere de FID, au fost finalizate conform graficului şi la un buget redus faţă de cel estimat.
"Proiectul SMR Doiceşti, deşi cu o capacitate instalată mai redusă faţă de reactoarele de mare capacitate, este, în egală măsură, un proiect de infrastructură mare, gândit pentru a oferi, suplimentar, securităţii energetice a României, o trăsătură esenţială: flexibilitate în sistemul energetic şi complementaritate cu resursele regenerabile. De asemenea, proiectul SMR Doiceşti, odată implementat, poate deveni proiect reper pentru alte proiecte SMR la nivel naţional şi regional conducând în timp la atingerea de economii de scală şi sisteme replicabile. Iniţiat anterior înfiinţării Alianţei Industriale pentru SMR de la nivelul UE", transmite compania.
Conform Nuclearelectrica, proiectul SMR Doiceşti este în prezent o măsură concretă a obiectivului acestei alianţe care urmăreşte ca tranziţia energetică europeană să deţină un portofoliu de soluţii cu emisii reduse, insistând asupra faptului că SMR reprezintă nu doar o capacitate de producţie de energie electrică, ci poate servi drept catalizator pentru decarbonizarea sectoarelor industriale energo-intensive. Alianţa pentru SMR se concentrează în perioada imediat următoare pe 3 aspecte esenţiale: accelerarea cooperării între autorităţile naţionale responsabile pentru securitatea nucleară, consolidarea legăturilor dintre industrie, organizaţii de cercetare şi inovare şi asigurarea unei forţe de muncă suficiente şi calificate, capabilă să susţină proiectele pe lanţul complet: proiectare, licenţiere, fabricaţie, construcţie, operare. Aşadar, la nivel european, ulterior iniţiativei la nivel internaţional, SMR-urile au devenit o realitate a siguranţei în aprovizionare şi decarbonizării acceptată, dezvoltată şi accelerată. Interesul acordat tehnologiilor de Generaţie III+, cum sunt SMR-urile, sau celor care vor fi în viitor, de Generaţie IV, precum proiectul Alfred, este major şi cu siguranţă că se bazează pe raţiuni de securitate şi independenţa energetică a UE şi a statelor membre, creşterea economică şi dezvoltarea tehnologică concentrată la nivelul UE.
În cadrul acestor demersuri concrete la nivelul UE, SMR Doiceşti va fi un proiect dintr-o serie lungă de astfel de proiecte, indiferent de tehnologia utilizată, interesul statelor în acest tip de tehnologie fiind în prezent unul semnificativ, dă asigurări Nuclearelectrica.
"În acest context, cu accent particular pe cazul României, Proiectul SMR Doiceşti prezintă un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii. De asemenea, Proiectul SMR Doiceşti este parte integrantă din Strategia de Investiţii a Nuclearelectrica, aprobată la nivelul acţionarilor SNN, alături de Retehnologizarea Unităţii 1 şi Proiectul Unităţilor 3 şi 4. Alături de Proiectul Unităţilor 3 şi 4 (pentru care a fost aprobat, cu unanimitate parlamentară, un Acord de Sprijin la nivel de Lege (Legea 24/2023)), Proiectul SMR este o soluţie optimă de extindere a programului nuclear românesc nu doar din perspectiva creşterii capacităţii instalate, dar şi din cea a evoluţiei tehnologice. Similar Proiectului Unităţilor 3 şi 4, Proiectul SMR poate beneficia de sprijinul autorităţilor pentru a finaliza un proiect unic în Europa şi o bază nouă de dezvoltare pentru industria nucleară românească", menţionează documentul.
Nuclearelectrica dă asigurări că va continua dezvoltarea acestui proiect, în conformitate cu acordurile statului român în plan internaţional, cu respectarea hotărârilor rezultate în baza aprobărilor corporative obţinute, conform statutului de companie listată, cu respectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor aprobate şi alocate deja.
Ştiri video recomandate
