Consilierul prezidențial Radu Burnete a transmis, după discuția din SUA despre mineralele critice, că obiectivul întâlnirii de la Washington este limpede: "ca în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu". Burnete a dezvăluit, pe site-ul său, şi efectul strategic al venirii americanilor în România: "ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică".
"Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneți din pământuri rare din China. Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. Într-o lume în care comerțul a devenit instrument politic și militar, iar lanțurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciție, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilități strategice. Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înțelegem, ci să o construim.
Tema principală a vizitei a fost cea a mineralelor critice. Contextul global este cel care dă urgență acestei discuții. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări. JD Vance și Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. SUA, UE și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile — un angajament de a dezvolta planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergență transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale.
România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum și potențial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan și zirconiu. Vă recomand cartea lui Ed Conway, Material World, dacă vreți să vă faceți o idee despre cât de ”critice” sunt aceste materii pentru tot ecosistemul electronic și digital din jurul nostru.
Obiectivul discuțiilor bilaterale este limpede: ca în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu.
Pe de o parte, România își satisface nevoia internă pentru avem o industrie auto importantă (Dacia și Ford), avem Prime Batteries Technology care are lângă București prima fabrică de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est cu o capacitate de 2,3 GWh și planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv în industria de apărare și avem nevoie urgentă de a moderniza întreaga rețea de transport și distribuție a energiei electrice. Toate aceste industrii consumă cupru, magneziu, litiu și alte minerale critice. Pe de altă parte, surplusul poate fi exportat în SUA sau în Europa, echilibrând deficitul nostru comercial și integrându-ne în lanțurile de aprovizionare occidentale", a notat Radu Burnete.
Relaţia cu UE şi SUA
Consilierul prezidențial a descris şi relaţiile României cu SUA şi UE.
"Prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele.
Un cuvânt despre relația cu Uniunea Europeană în acest context: partenerii americani au înțeles foarte bine că România este parte a Uniunii, care are propriile strategii și nevoi. Orice înțelegere bilaterală trebuie să se înscrie în demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul și Bruxellesul sunt complet aliniate — dovadă fiind și memorandumul SUA-UE-Japonia anunțat pe 4 februarie.
Nu în ultimul rând este necesar să ieșim din paradigma simplistă cu ”ne vindem resursele”. Toate resursele României sunt și vor fi exploatate respectând legislația și suveranitatea noastră. Toți cei care le exploatează, companii locale sau din alte țări, vor plăti statului român redevențe, vor angaja oameni aici și vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române și europene. Mai mult, obiectivul României nu este pur și simplu să extragă resurse și să le exporte, ci să le procese și să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în țară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiții și de aici nevoia și oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate", a mai scris Burnete.
Coridorul Vertical
"Cel de-al doilea subiect a fost Coridorul Vertical, o infrastructură de transport de gaze care pornește din Grecia, trece prin Bulgaria și România și, bifurcându-se, ajunge în Moldova și Ucraina spre nord, respectiv în Ungaria, Slovacia și Austria spre vest. Menirea acestui coridor este să aducă în Europa Centrală și de Est LNG american, înlocuind dependența de gazul rusesc. Dimensiunea comercială este semnificativă: dacă funcționează la capacitatea planificată, coridorul ar putea genera vânzări de gaz american de circa 1,9 miliarde de dolari anual.
Capacitatea actuală este de aproximativ 5 miliarde de metri cubi pe an, cu obiectivul de a ajunge la 10 miliarde. România are o poziție privilegiată: suntem punctul din care el se bifurcă spre nord și vest, dar suntem și singurul producător de gaze de-a lungul său. Producția internă ne acoperă în mare consumul, ceea ce ne face un jucător diferit de vecinii noștri pentru că nu suntem doar țară de tranzit sau posibil consumator, ci și contribuitori la o piață regională lichidă. În cazul în care consumul crește sau apar perturbări de aprovizionare, avem această opțiune.
Am discutat despre investițiile necesare în următorii ani în interconexiuni și creșterea capacității coridorului și cum pot fi finanțate, păstrând totuși costurile de transport de-a lungul coridorului într-o bandă de competitivitate cu alte rute de transport al gazului. Am discutat și despre piața regională de gaze și cum e poate deveni mai lichidă și cu suficientă ofertă astfel încât țările europene să nu mai poată fi șantajate cu accesul la resurse esențiale pentru economiile lor", a adăugat consilierul prezidențial Radu Burnete pe site-ul său.
Ştiri video recomandate
