Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au solicitat urgentarea verificării conformității legii ANI cu principiile dreptului european, în cadrul unei întâlniri tehnice, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și cu directori de specialitate, a anunţat, joi, Guvernul, după ce Antena3.ro a publicat, miercuri, informaţii despre discuția telefonică purtată cu oficialul european.
Comunicatul Guvernului explică faptul că era nevoie ca România să ceară analizarea de urgenţă a Legii ANI de către cei de la Comisia Europeană nu în luna octombrie conform procedurilor, ci acum, pentru a putea fi modificată în parlament în timp util, dacă se constată că ea ar încălca principiile dreptului european.
"Guvernul face toate demersurile pentru a se asigura că România va încasa integral cele 770.000.000 de euro aferente jalonului PNRR referitor la noua legislație de integritate, ca urmare a suspiciunilor apărute la nivel european, dar și în societatea românească, privind respectarea principiilor dreptului european de către noua lege ANI. Procedural, verificarea îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” – va fi făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, adică în luna octombrie. Guvernul consideră însă că verificarea trebuie finalizată cât mai repede cu putință, astfel încât, dacă vor fi identificate neconcordanțe ale legii cu dreptul european, modificările în vederea alinierii la dreptul european să poată fi realizate în timp util. O verificare finalizată în timp util ar permite, dacă va fi cazul, adoptarea eventualelor modificări necesare, astfel încât să fie protejate atât interesele financiare ale României în ceea ce privește fondurile aferente Jalonului 431, cât și efectele juridice ale legii. Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au solicitat urgentarea verificării conformității legii ANI cu principiile dreptului european, în cadrul unei întâlniri tehnice, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și cu directori de specialitate", se arată în comunicatul Guvernului.
"Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene. Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului. Orice neconformitate cu dreptul european care nu ar fi identificată și corectată cu celeritate poate genera riscuri importante", mai spune Executivul.
După adoptarea Legii ANI în Parlament, liderii PPE şi Renew Europe, familiile europene din care fac parte PNL şi USR, au cerut Ursulei von der Leyen, într-o scrisoare publică, să analizeze dacă nu cumva "amendamentul Fritz" încalcă statul de drept şi atunci România ar trebui să fie penalizată, prin suspendarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR.
Ursula von der Leyen a răspuns, miercuri, tot printr-o scrisoare, în care susţine că se va face o analiză.
În Parlamentul European, grupul Renew din care face parte USR, şi europarlamentarul Nicu Ştefănuţă, din Grupul Verzilor, au cerut să fie dezbătută şi adoptată o rezoluţie de condamnare a României pentru presupuse încălcări ale statului de drept. Rezoluţia nu s-a concretizat însă, pentru că nu a întrunit sprijinul politic al PPE.
