Oana Țoiu, deputată USR și ministra Afacerilor Externe, și premierul interimar Ilie Bolojan au avut o discuție telefonică, luni, cu Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție, în cadrul căreia i-au cerut să facă verificări în ceea ce privește „amendamentul Fritz” din Legea ANI și să analizeze dacă este cazul nu aloce suma din PNRR - 770 de milioane de euro- pentru îndeplinirea acestui jalon, au declarat surse politice pentru Antena3.ro.
-- Știrea inițială--
Parlamentul European ar putea vota o rezoluție de condamnare a încălcării statului de drept de către România, la inițiativa eurodeputaților din grupul Renew, după ce Dominic Fritz a rămas fără mandatul de primar. După scrisoarea în care grupurile PPE și Renew i-au cerut Ursulei von der Leyen să taie banii din PNRR pentru Legea ANI, la Bruxelles, au avut loc săptămâna aceasta două ședințe ale Grupul de Monitorizare pentru Democrație privind „amendamentul Fritz” din legea integrității. La final, președinta grupului a anunțat că „o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept”. Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, Comisia Europeană a cerut lămuriri de la Guvern cu privire la Legea ANI.
Demersul USR de a sancționa România pentru „amendamentul Fritz” din Legea ANI, votată de Parlament și promulgată de președintele Nicușor Dan, continuă la Bruxelles, potrivit informațiilor Antena 3 CNN.
Inițial, două dintre cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European, PPE și Renew Europe, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata a 770 de milioane de euro către România dacă noua lege privind integritatea nu este modificată.
Solicitarea a apărut într-o scrisoare semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer, trimisă pe 24 august Ursulei von der Leyen. Cei doi au cerut Comisiei Europene să transmită rapid Bucureștiului că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Totuși, amendamentul contestat de PNL și USR a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională a României (CCR) și a fost votat, din nou, de Parlament.
Demersurile USR la Bruxelles nu s-au oprit însă la această scrisoare, potrivit informațiilor Antena 3 CNN. Grupul de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din cadrul Comisieipentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, prezidată de Sophie Wilmes, membră a grupului Renew, a avut marți, 1 septembrie, două ședințe privind Legea integrității.
Așadar, într-o primă ședință, a avut loc, cu ușile închise, un schimb de opinii privind situația statului de drept și a drepturilor fundamentale în România:
16:00 - 16:05 Cuvânt de deschidere susținut de Sophie Wilmes, președinta DRFMG
16:05 - 16:45 Intervenții susținute de:
- Alessandro Nucara, Șeful Unității Statul de Drept, DG JUST, Comisia Europeană;
- Simona Constantinescu, Membru al Consiliului de Experți în Dreptul ONG-urilor;
- Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC);
- Laura Ștefan, Director Executiv, Forumul de Experți (EFOR) (la distanță);
- Dragoș Călin, Copreședinte, Asociația Forumului Judecătorilor (la distanță);
După această întâlnire, a urmat o a doua ședință, tot cu ușile închise, de această dată cu reprezentanți ai statului român. La ședință au participat:
16:45 - 16:50 Cuvânt de deschidere susținut de Sophie Wilmes, Președinte DRFMG
16:50 - 17:30 Intervenții susținute de
- Teodora Stoian, Secretar de Stat, Ministerul Justiției din România;
- Claudiu-Marian Drăgușin, Membru al Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM);
- Ana Hermina Iancu, Vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (la distanță);
Renew propune o rezoluție împotriva României
La finalul acestei întâlniri, Sophie Wilmes, președinta Grupului, a transmis un e-mail în care a comunicat dorința grupului Renew de a propune o rezoluție împotriva României, motivând că în urma acestor discuții „ o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept”.
„Stimați colegi,
În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.
Așa cum s-a menționat în cadrul întâlnirii, am dori, prin urmare, să propunem o rezoluție a grupului pentru următoarea sesiune plenară.
Vă rugăm să răspundeți la acest e-mail, precizând dacă susțineți sau nu această solicitare.
V-am fi recunoscători dacă ne-ați transmite răspunsul până la sfârșitul zilei de astăzi. Vă mulțumim anticipat”, scrie în e-mailul obținut în exclusivitate de Antena 3 CNN.
Maria Grapini, europarlamentar din grupul S&D, a declarat, la Antena 3 CNN, că nu crede că o astfel de rezoluție are șanse să ajungă să fie votată în plenul Parlamentului European, dar și dacă s-ar ajunge la acest scenariu, nu ar avea niciun efect juridic în România, dar ar reprezenta însă „o rușine”.
„Pentru mine este de absolut de neînțeles, am crezut că s-au potolit după ce au văzut că domnul Weber a revenit la acea scisoare, după ce noi, grupul S&D, am spus că de fapt nu este nicio încălcare a statului de drept, că de fapt este o presiune, nu este o scrisoare administrativă ce au făcut ei, ci o presiune asupra unui Parlament Național, ceea ce este fără precedent, parlamentele naționale sunt independente și pot să voteze legi așa cum au conștiința și cunoașterea. Procedura există. Eu nu sunt sigură că va ajunge, colegiul președinților de la toate grupurile decid. Este o rușine”, a spus Maria Grapini la Antena 3 CNN.
PPE nu susține rezoluția Renew
La rândul său, europarlamentarul Cristian Terhes, aflat în platoul emisiunii Sinteza Zilei, a declarat că la un moment dat Renew a avut susținere pentru acest demers, dar grupul PPE s-a răzgândit.
„E un grup de lucru în cadrul Comisiei LIBE. Ieri s-a discutat pe tema României și s-au introdus în discuție o serie de probleme, s-a făcut o întreagă salată acolo. Odată, faptul că la Oradea a fost blocat în primă fază marșul gay, a venit USR apoi și a spus că există o problemă cu independența justiției în România pentru că politicul, zice USR-ul, ar controla justiția. S-a introdus în discuție chestiunea cu decizia CCR în ceea ce privește legea ANI.
În condițiile acestea, s-a trimis un e-mail de la președinta grupului, care e de la Renew, către toate grupurile politice din Parlament și s-a întrebat dacă există susținere, informală la momentul acesta, pentru o rezoluție împotriva României, la următoarea plenară, care va fi peste două săptămâni la Strasbourg. Azi ni s-au înroșit telefoanele pentru că toată lumea are întrebări despre ce se întâmplă și până în urmă cu câteva minute aveau majoritate. Acum se pare că PPE a dat-o la întors și nu mai susține rezoluția și iar rămâne USR în offside”, a spus Terhes.
Comisia Europeană cere lămuriri de la București
Într-un răspuns în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cererea numărul 6 de plată. Atunci, Comisia va evalua dacă legea este în acord cu prevederile europene, dar și cu cerințele din PNRR.
Potrivit unor surse politice, Comisia Europeană a transmis o solicitare către reprezentanța din România, cerând să fie făcute precizări de către Guvern cu privire la această lege. Comisia Europeană vrea să știe câți aleși locali și demnitari sunt afectați, dacă vor avea o cale de atac și dacă această lege retroactivează, așa cum au acuzat cei de la USR.
România are la dispoziție 14 zile să răspundă.
Răspunsul Ursulei von der Leyen la scrisoarea PPE și Renew
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a răspuns grupurilor PPE și Renew, care i-au solicitat să suspende banii din PNRR pentru jalonul privind Legea integrității, că Bruxelles-ul va verifica Legea ANI în momentul în care România cere oficial ultima tranșă din PNRR, potrivit răspunsului obținut de Știrile ProTV.
„(...) Comisia va putea evalua îndeplinirea etapei 431 numai după ce România va depune în mod oficial cererea de plată corespunzătoare și documentele justificative aferente. Evaluarea, la fel ca în cazul tuturor celorlalte etape și obiective, se va efectua pe baza descrierii etapei și a măsurii relevante incluse în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, ținând seama, de asemenea, de contextul și scopul acesteia, pe aceeași bază ca și pentru toate celelalte state membre.
În conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), statul membru are responsabilitatea de a lua măsurile adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă legislația aplicabilă a Uniunii și legislația națională.
În cadrul evaluării sale, Comisia analizează, de asemenea, dacă dispozițiile legale adoptate pentru îndeplinirea cerințelor privind etapele și obiectivele respective implică vreo încălcare relevantă a legislației aplicabile a Uniunii care ar putea compromite îndeplinirea satisfăcătoare a acestor etape și obiective. Vă pot asigura că astfel de analize sunt efectuate cu cea mai mare atenție, implicând o coordonare strânsă cu toate serviciile relevante ale Comisiei.
(...) În cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că articolul X din proiectul de lege implică o încălcare relevantă a legislației UE aplicabile, Comisia ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată”, a spus Ursula von der Leyen.
