Nicușor Dan a prezentat Strategia Națională de Apărare în Parlament: „Apărăm cetățeanul”

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat pentru adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025 -2030, prezentată astăzi de președintele Nicușor Dan. Votul a fost: 413 pentru, 43 contra și 3 abțineri. 

Președintele Nicușor Dan a prezentat Parlamentului miercuri, 26 noiembrie, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Șeful statului s-a prezentat pentru prima dată de la preluarea mandatului său în fața senatorilor și deputaților. Nicușor Dan a trasat obiectivele României pentru următorii ani în plan extern și intern, din punct de vedere economic, social și tehnologic. 

Nicușor Dan a fost întâmpinat la Parlament de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și de președintele Senatului, Mircea Abrudean. Președintele României s-a așezat apoi în locurile destinate membrilor Guvernului, lângă premierul Ilie Bolojan, cu care a stat de vorbă câteva minute înainte de a primi cuvântul. 

În timpul discursului său, Nicușor Dan a fost întrerupt de mai multe ori de parlamentarii Opoziției. Anamaria Gavrilă, președinta POT, a urlat din sală „cetățenii nu sunt troli”, atunci când șeful statului s-a referit la capitolul din Strategie care vizează manipularea și dezinformarea din online.  „Nu vă e rușine?”, „România când o spijiniți?”, au mai strigat unii parlamentari la președinte, când Nicușor Dan a reconfirmat angajamentul României pentru a sprijini Ucraina și Republica Moldova. De fiecare dată, Nicușor Dan a așteptat să se încheie vociferările și apoi și-a continuat alocuțiunea. 

„Această Strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului, adică nu apărăm o abstracțiune - statul român, apărăm cetățeanul român și asta ridică niște chestiuni: relația cetățeanului cu statul român, încrederea cetățeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă, și faptul că - trebuie să recunoaștem - există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății românești, evoluția economiei, evoluția așteptărilor cetățeanului român și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări”, a spus Nicușor Dan la începutul discursului său. 

Principalele idei din discursul președintelui: 

Amenințări externe la adresa securității României: războiul Ucraina-Rusia, războiul hibrid „evident” pe care Federația Rusă îl desfășoară împotriva României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică, Moldova, Ucraina, în zona sudică, Balcanii de Vest, în zona Caucazului de Sud și, de asemenea, influențe ale insecurității din zona Orientului Mijlociu, care creează premise de export al acestor riscuri către Europa.

Amenințări interne la adresa securității României: capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, și o să dezvolt când o să vorbesc de soluții, pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, în această sferă, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.

Oportunități de dezvoltare: programul SAFE și potențialul industriei naționale de apărare, poziția geografică este o oportunitate, România poate să devină un punct de conectivitate între Europa și Asia, Portul Constanța este o oportunitate. Dunărea este, de asemenea, o oportunitate, inclusiv în perspectiva procesului viitor de reconstrucție al Ucrainei, a mai spus președintele. Ultimele două domenii unde potențialul României este uriaș, potrivit președintelui, sunt zona de tehnologie și românii din diaspora. 

Combaterea corupției: o coordonare mai mare între instituțiile care se ocupă de acest fenomen, prioritizarea combaterii corupției la nivel înalt. Strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor cu privire la corupție și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie judecarea faptelor de corupție. 

Discursul președintelui Nicușor Dan poate fi urmărit aici: 

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre cazurile de femicid din ultimul an și modul în care autoritățile gestionează fenomenul violenței domestice: 

„Începând de la 1-3 noiembrie avem consilier care se ocupă și de această problemă, doamna Punga, va veni cu un raport în urma discuției cu toate instituțiile care se ocupă de fenomen.

Există niște anchete interne pe modul în care s-a procedat în cazuri în care femei au reclamat și nu au avut suport de la instituțiile statului la timpul potrivit. Aceste anchete vor fi extrem de importante pentru cum vom proceda în viitor. și foarte important este să ne uităm la mecanisme.

Durata procesului penal pentru orice fel de faptă este enorm de mare. Nu mai există o corespondență în capul oamenilor între o faptă și sancțiunea care este dispusă peste cinci sau șase ani. Pare că oamenii ăștia nu vor păți niciodată nimic.” 

„Această coaliție a reușit niște lucruri. Pe OCDE a reușit să se înțeleagă să treacă în Parlament legile necesare, pe reducerile pentru stabilizarea financiară a reușit să iasă din urgența în care era de downgradare a ratingului, a reușit un pachet consistent într-un timp foarte scurt pentru programul SAFE. Sunt lucruri pe care la nivel macro, această Coaliție le-a făcut și dau premisele unor dezvoltări viitoare.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că e o coaliție de patru partide plus minorități, fiecare din aceste partide are un public cu așteptări divergente și procesul de înțelegere este dificil.

Ca să echilibrezi bugetul reduci cheltuieli, din personal, bunuri și servicii sau din servicii, sau majorezi venituri. Modul cum va reuși coaliția să echilibreze deficitul va fi decisiv. E o discuție care abia a început și de câte ori este vorba , ați văzut cu pensiile magistraților, să iei din beneficiile speciale discuția e complicată. Poate să însemne și reduceri de investiții și transferuri de investiții pe fondurile europene pe care le avem.

Eu sunt convins că o să ajungem la reduceri de cheltuieli în sectorul public. Sunt niște discuții dificile. Sunt niște discuții nuanțate. 

În momentul în care tu ai un război la graniță bineînțeles trebuie să te uiți cu o oarecare atenție la Armată, atât la cei angajați cât și la stimularea altora să vină.”

„Salut deocamdată anunțul CSM de a da avizul înainte de 28 noiembrie. Vedem ce se va întâmpla. A existat în discuțiile noastre cu UE pe diverse teme, inclusiv PNRR, un nivel de flexibilitate și eu sper să existe această flexibilitate și în discuția pe jalonul ăsta cu pensiile speciale.”

Nicușor Dan a răspuns întrebărilor jurnaliștilor după ce a prezentat Strategia de Apărare în plen. Întrebat despre dronele rusești care au pătruns ieri în spațiul aerian al României, președintele a spus: 

„Toate aceste drone care din când în când intră pe teritoriul nostru... acolo unde putem spune cu precizie că e o acțiune ostilă a Rusiei e campania de dezinformare și manipulare de 10 ani. Acolo este o certitudine. 

Dacă vă veți uita la ce s-a întâmplat cu drone de-a lungul și de-a latul Europei o să vedeți că aceste locuri s-au întâmplat în multe alte locuri, pe diverse aeroporturi. Sunt chestiuni tehnice. 

Bineînțeles că am avut discuții și cu domnul ministru și cu șeful Statului Major și în linii marii explicațiile pe care le-am văzut de la ei în spațiul public sunt cele reale.”

La finalul discursului, Nicușor Dan a stat de vorbă câteva minute cu Cătălin Drulă, deputat și candidatul USR la Primăria Capitalei. Mai mulți parlamentari de la USR și PNL au venit să-l salute pe șeful statului. 

„În politica internă, lupta împotriva corupției este foarte importantă, să avem o coordonare mai mare a instituțiilor din domeniu. Trebuie să prioritizăm marea corupție, pentru că în momentul acesta este un amestec între diferite zone de corupție.

În mod explicit, Strategia de Apărare prevede implicarea SRI în colectarea datelor cu privire la corupție, fără însă să depășim granița între sistem de informații și sistem de justiție și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie judecarea faptelor de corupție și care dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă. 

Foarte importantă este zona economică, pentru că ea este fundamentul întregii contrucții. O stabilitate și predictibilitate bugetară, așa cum am menționat revigoarea industriei naționale de apărare pe oportunitățile pe care le are, promovarea companiilor românești și atragerea investițiilor străine și aici un rol foarte important îl are diplomația economică, care a lipsit până în momentul ăsta să o spunem foarte deschis.

O oportunitate va veni odată cu aderarea la OCDE și vreau să mulțumesc Parlamentului pentru celeritatea cu care a transpus angajamentele, actele normative necesare acestui proces de aderare și sunt foarte optimist că în vara anului viitor, România va fi membru OCDE. 

Energia, dezvoltarea proiectelor majore și de producție și de transport-distribuție este în atenția noastră pentru că există o conexiune între productivitate și prețul energiei. 

O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei strategii și în realizarea multor lucruri care țin de dezvoltarea României în viitor să implicăm cetățenii și societatea civile și pentru asta în primul rând trebuie să câștigăm încrederea cetățenilor și asta e corelată cu lupta împotriva corupției.”

Se aud din nou vociferări din sală. Președintele se oprește și apoi reia: 

„Ulterior adoptării acestei Strategii o să existe un plan de implementare care va avea termene și indicatori așa cum are orice plan de implementare, dar nici de strategie, nici de planuri nu duce lipsă România, chestiunea este dacă și cum vom reuși să punem în practică ceea ce este scris în aceste documente și aveți în mine un partener. Mulțumesc!” 

Președintele a fost aplaudat la finalul discursului. 

„În ceea ce privește, și acesta este ultimul capitol, ce este de făcut și ce ne propunem prin această strategia. În zona de apărare, evident consolidarea mijloacelor de apărare, întărirea colaborării cu partenerii noștri, fie că vorbim de SUA, NATO, UE, relațiile bilaterale. 

În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice și să întărim rolul notru în organismele și formatele multilaterale, UE, NATO, dar și Inițiativa celor 3 Mări, Formatul B9, sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant.

Vom susține stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susține, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest și vom susține integrarea în UE a vecinilor noștri, este o condiție a stabilității noastre viitoare.” 

Președintele a fost întrerupt, din nou, de vociferări din sală. Președintele de ședință le-a cerut parlamentarilor care au urlat în sală să facă liniște și șeful statului a continuat: 

„Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă, este un punct vulnerabil, dar poate să fie o mare oportunitate.”

„Există câteva oportunități pe care România le are. Una este evidentă, faptul că avem un partneriat strategic cu SUA, suntem parte a NATO și a Uniunii Europene cu toate mecanismele care permit dezvolvarea. Vreau să menționez numai programul SAFE și vreau să felicit Guvernul pentru aplicația pe care a depus-o și eforturile din aceste două luni. Există oportunități importante pentru industria națională de apărare dată de faptul că o să avem în anii următori, din păcate, o creștere globală a producției militare. România are niște avantaje competitive: are tradiție, are locație, are încă oameni calificați și industrii conexe în care soluțiile tehnologice sunt apropiate, IT-ul și industria auto-moto. 

Poziția geografică este o oportunitate. România poate să devină un punct de conectivitate Europa – Asia. Portul Constanța este o oportunitate. E foarte bine că în doi-trei ani, el va fi conectat și pe autostradă și feroviar cu Vestul Europei. 

Dunărea este o oportunitate. Inclusiv în perspectiva procesului viitor de reconstrucție al Ucrainei. Și dacă vorbim de Marea Neagră cred că trebuie să subliniem strategia UE privind Marea Neagră, care a fost adoptată acum un an la inițiativa României. 

Zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem în momentul acesta foarte bine organizați, România are un potențial foarte mare pentru că avem un sector privat care este competitiv, avem calitatea forței de muncă. 

Aș încheia capitorul oportunități cu românii din Diaspora. Sunt milioane de oameni care s-au dovedit a fi competitivi într-o piață mult mai competitivă decât a nostră și orice fel de colaborare cu acești oameni poate să fie un uriaș plus pentru România.”

„În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice în multiple planuri, pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, în această sferă.

Declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie. Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare-inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiția globală. Iar în ceea ce privește socitatea civilă, cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate și activism civic. Cu asta am terminat pe partea negativă și o să încep să spun niște lucruri pe pozitiv”. 

„Particularizând la România, Strategia are un capitol care se numește Amenințări, riscuri, vulnerabilități, oportunități. Pe partea de amenințări, în mod evident războiul de lângă noi cu toate consecințele care decurg de aici și războiul hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva României și a multor țări europene. Vedem atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare și vedem consecința acestor lucruri: presiuni asupra democrației și asupra statului de drept. În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate în zona estică Moldova-Ucraina, în zona sudică, Balcanii de Vest, zona Caucazului de Sud și de asemenea, influențe ale insecurității din Orientul Mijlociu.” 

„Documentul are patru capitole importante: primul este contextul geopolitic, pentru că față de strategiile anterioare s-au produs schimbări importante în context. În primul rând, este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli. Avem în vecinătatea noastră un război de trei ani și jumătate, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob. Vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaționale de a rezolva diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată. 

Vedem o evoluție tehnologică accelerată și asta înseamnă inclusiv emergența inteligenței artificiale și asta înseamnă că cu cât timpul cineva îl petrece pentru a se adapta la aceste schimbări accelerate cu atât decalajul față de ceilalți crește.

Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și prin ele și prin instrumente tehnologice sofisticate vedem campanii intense de manipulare și dezinformare (n.red Președintele este întrerupt de Anamaria Gavrilă, se oprește, zâmbește , sala râde)...”

După câteva secunde, Nicușor Dan și-a reluat discursul: 

„În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilitate ale comerțului internațional, care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat. Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică și avem o proliferare a amenințărilor transnaționale, rețele de trafic de droguri, crimă organizată, terorism și vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice. Acesta a fost un rezumat al contextului.”

Președintele Nicușor Dan s-a așezat în Parlament pe locurile destinate membrilor Guvernului, lângă premierul Ilie Bolojan. Cei doi au schimbat câteva cuvinte, înainte la șeful statului să primească cuvântul de la președintele Camerei Deputaților. 

Nicușor Dan și-a începutul discursul: 

„Strategia Națională de Apărare este rezultatul unui efort comun și vreau să mulțumesc instituțiilor, organizațiilor, cetățenilor, care atât în prima etapă, cât și în faza a doua a dezbaterii publice au trimis sugestii, multe dintre ele au fost preluate în acest document. 

În primul rând, această strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului. Adică nu apărăm o abstracțiune, statul român, apărăm cetățeanul, locuitor pe acest teritoriu, și asta ridică niște chestiuni: relația cetățeanului cu statul român, încrederea cetățeanului în statului român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă, și faptul că trebuie să recunoaștem că există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății românești, evoluția economiei, evoluția așteptărilor cetățeanului român și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări.

Conceptul central este acela de independență solidară, cu două componente: indepenență-solidaritate, în sensul că acțiunile statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea, și asta tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități și afirmarea interesului care corespunde acestei identități și pe de altă parte, solidaritate, angajamentul nostru față de toți partenerii” 

Președintele Nicușor Dan a ajuns la Parlamentul României, unde va prezenta Strategia Națională de Apărare a Țării pentru anii 2025-2030. Șeful statului este însoțit de o parte din consilierii săi. 

În sala de plen reunit a Camerei Deputaților și Senatului au ajuns și premierul Ilie Bolojan și toți ceilalți membri ai Guvernului. 

De asemenea, în Parlament se află și Șeful Statului Major al Apărării din România, generalul Gheorghiță Vlad. 

Ședința de plen reunit începe cu intonarea imnului României. 

În Strategia Națională de Apărare pentru 2025-2030 sunt detaliate obiectivele președinției în domeniul apărării, dar și principalele direcții de acțiune care vor fi urmărite de-a lungul următorilor cinci ani. Documentul poate fi consultat AICI.  

Pe plan extern, amenințarea Rusiei – manifestată prin războiul împotriva Ucrainei, atacurile hibrid și spionajul – este văzută ca unul dintre principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră.

„Regulile pe scena globală s-au schimbat, iar mediul de securitate este atât de volatil încât România trebuie să fie pregătită în orice moment să valorifice oportunități și să evite riscuri. În acest sens, promovarea intereselor naționale ale României prin acțiuni de politică externă trebuie să aibă la bază asocierea conceptelor de securitate-prosperitate-libertate-unitate și să aplice principiul independenței solidare cu partenerii și aliații noștri din UE și din NATO”, se arată în textul transmis de Administrația Prezidențială.

Pe plan intern, Administrația Prezidențială evidențiază corupția și disfuncționalitățile statului ca principale vulnerabilități. 

„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează  eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, scrie în Strategie. 

Obiective și direcții de acțiune

Președinția României a propus mai multe capitole de obiective pentru noua Strategie Națională de Apărare:

• Apărarea, ordinea publică și securitatea națională
• Mediul cetățenesc și coeziunea socială
• Administrația
• Lupta împotriva corupției
• Economia
• Politica externă

În ce privește lupta anti-corupție, strategia evidențiază abordarea președintelui Nicușor Dan, conform căreia ar trebui să existe o coordonare concretă între diverse organizații statale, inclusiv serviciile de informații. Tot pe tema corupției, Administrația Prezidențială identifică următoarele direcții de acțiune: 

• abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile;
• implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție;
• corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale; 

Președintele Nicușor Dan merge, miercuri, în Parlament, alături de membrii Guvernului, pentru a prezenta Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2025-2030, relatează Agerpres. 

Birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat act, luni, de Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Documentul, care a fost analizat tot luni de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a fost trimis Comisiilor comune de apărare pentru raport comun și întocmirea proiectului de hotărâre, urmând să fie supus aprobării Parlamentului în ședința comună de miercuri, ora 14:00.

Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituțional, la acesta contribuind toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, precum și reprezentanți/formatori de opinie ai societății civile, ai think-tank-urilor și ai mediului academic, a precizat Administrația Prezidențială într-un document transmis Birourilor reunite ale Parlamentului.

Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă. După cele zece zile în care a fost în dezbatere publică, Strategia a fost completată și aprobată de CSAT la data de 25 noiembrie. 

Totodată, se mai arată în document, strategia exprimă viziunea unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții moderne, transparente și integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.

„Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de cetățenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaționale bazate pe reguli de către unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacității organismelor internaționale de a-și îndeplini vocația fondatoare.

În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informațională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecționismului, lupta pentru resurse, sabotajul și perturbarea infrastructurii critice, precum și cu creșterea amenințărilor transnaționale și transfrontaliere.

În acest context, asigurarea securității cetățeanului și a întregii societăți reclamă o abordare transparentă și colaborativă, cu instituții funcționând într-o logică de cooperare onestă și responsabilă, deschise controlului cetățenesc și oferind, astfel, garanții reale că România devine un stat rezistent la șocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor amenințări și riscuri de securitate”, subliniază președintele Nicușor Dan în document.

Conceptul-cheie al strategiei este independența solidară, ca exigență strategică și imperativ de acțiune, pe componentele de securitate și diplomație, se adaugă în document. Astfel, în lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internațional de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale în deplină solidaritate cu partenerii și aliații săi.

„Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO și al UE și după accederea proximă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional.

Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea și/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum și pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare”, transmite președintele în documentul structurat pe șase mari capitole.