Nicușor Dan a prezentat noua strategie de apărare: SRI va fi implicat în lupta anticorupție, dar nu în etapa de cercetare

Jurnalist: V-ați poziționat mai degrabă de partea magistraților în această dezbatere. Nu considerați că și magistrații au contribuit la asta, prin autovictimizare, prin faptul că acum au emis această solicitare de semnare a unui acord care conține inclusiv plăți compensatorii. În calitatea de mediator nu ați considerat necesar să participați la nicio ședință CSM. Când veți face acest lucru?

Nicușor Dan: Nu cred că m-am poziționat de partea magistraților, am spus că nu e normal să iasă la pensie la 48 de ani, însă am introdus niște nuanțe, nu e un meci, un e un concurs de like-uri, este a rezolva o problemă socială. Trebuie să acționăm cu responsabilitate pentru că în opinia mea calitatea actului de justiție din România în următorii ani (…) nu e vorba numai de sentimentul de justiție în societate, e vorba de insolvență, evaziune etc. Fără discuție, toată lumea a greșit în dezbaterea publică cu privire la magistrați. Au fost poziții nepotrivite și într-o parte și în alta. Totul este să fim calmi și să găsim justul echilibru între necesitățile și divergențele din societate.

Eu abia aștept să terminăm discuția asta ca să începem discuția serioasă din sistemul de justiție. Din păcate, discuția despre pensii acoperă partea serioasă din Justiție: De ce nu mai anchetăm magistrați? Pentru că statistic nu se poate întâmpla ca o întreagă categorie profesională să nu aibă uscăturile ei. Cum funcționează Inspecția Judiciară, dacă nu cumva dă soluții diferite pe spețe similare, cum se fac promovările? Asta sunt discuții foarte interesante pe care abia aștept să le discut cu CSM la ședințe la care voi participa

Jurnalist: Ați discutat cu premierul, cu coaliția de guvernare, ce ne așteaptă anul viitor? Vor mai fi creșteri de taxe?

Nicușor Dan: O să înceapă o discuție, dacă nu săptămânii viitoare, imediat după, pe bugetul 2026. Ministrul de Finanțe este pregătit să vină să le spună decidenților politici pe unde suntem dacă nu facem nimic și ei să decidă de unde să mai tăiem. Nu există în acest moment intenție de alte măsuri care să afecteze direct populația.

Creșterile de taxe din 2026 au fost deja anunțate, cum ar fi mărirea taxei pe proprietate. În HoReCa este o discuție, s-a spus că mai discutăm la 1 ianuarie

Jurnalist: Ați menționat în campania electorală că banii care rămân îi veți dona. Ce ați făcut?

Nicușor Dan: Banii au venit acum vreo 2 sau 3 zile, ca să ne localizăm în spațiu și timp. Dacă AEP mi-ar fi restituit toți banii aș fi rămas cu 2,5 milioane. AEP mi-a restituit cu un milion mai puțin. După ce voi plăti împrumuturile voi rămâne cu 1,5 milioane. Restul o să contestăm și va fi un proces care cred că va dura 2 ani. Mențin ideea de a-i da către organizații civice, nu sociale. Eu cred că nu se dau suficienți bani pe zona civică, oameni care constrâng autoritățile să respecte legea. N-aș vrea să aleg eu, ci să facem un concurs.

Jurnalist: Considerați că serviciile sunt capabile să ducă lupta pe două fronturi (corupție, Rusia) sau e nevoie de reformă? Care e profilul celui care poate duce lupta pe două fronturi, șef SRI?

Nicușor Dan: Este un proces continuu de evaluare și ca peste tot sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite și orice fel de evaluare exterioară, informație este binevenită despre cum funcționează serviciile. Pe de altă parte, dacă ne uităm foarte grosier, la partea de siguranță propriu-zisă vedem că e destul de bine: Am avut dejucate niște sabotaje pe teritoriul național, serviciile au acoperit bine această zonă, la zona cyber mi se pare că stăm bine, nu avem cum au avut alții mari sisteme publice afectate, inflitrate, imobilizate. Pe zona de manipulare, dezinformare nu cred că suntem bine, trebuie să progresăm, învățăm. De asemenea, pe relația cu partenerii externi, stăm de asemenea foarte bine. Sunt mai mulți parteneri externi care mi-au spus cât de bine colaborează cu serviciile noastre. Profil: Cineva care a condus mulți oameni și trebuie să mai lucrezi și cu ”grei”.

Nicuşor Dan: Nu a fost o preocupare a mea, de la ultima conferinţă până azi. Ea rămâne ca preocupare, numirea şefilor serviciilor, dar, în acest interval, n-am avut discuţii.

Jurnalist: Vă păstrați opinia ca șefii serviciilor secrete să nu fie membri ai partidelor politice?

Nicușor Dan: Da, păstrez.

Jurnalist: V-ați fi dorit un candidat comun al Coaliției pentru Primăria Generală? Acest lucru nu s-a întâmplat și, pe lângă faptul că avem trei candidați veniți doar din partea partidelor din coaliție, sunt și alți candidați susținuți de alte partide. Mulți dintre aceștia se bat pe același electorat. Dumneavoastră cunoașteți bine acest electorat din București și aș vrea să vă întreb: în contextul acestei divizări pe care am prezentat-o, care considerați dumneavoastră că este riscul ca Primăria Generală să ajungă la un candidat din partea partidelor considerate extremiste?

Nicușor Dan: Mă uit pe sondaje, evoluția sondajelor. Mai mult decât atât, este un exercițiu democratic pe care cred că multe alte mari din societate și l-ar fi dorit în două tururi, inclusiv eu. Nu suntem în situația asta. Până la urmă, în acest context stabilit de clasa politică în exercițiu, bucureștenii vor decide. Îmi doresc să fie evident, îmi doresc să fie cineva care să pună ordine în bani, în urbanism, să dezvolte o infrastructură.

Jurnalist: Ați spus că nu vă veți implica în campanie, deși aveți un preferat pentru Primăria Generală. La un moment dat, cred că la finalul lunii iulie ați făcut o poză cu Cătălin Drulă. Au fost voci critice care au spus că poate acea poză a fost un semnal de susținere. Ar fi trebuit să evitați să faceți acea poză? Cum considerați acum?

Nicușor Dan: Am făcut multe poze de atunci, da. Un parlamentar din București mi-a făcut o vizită și am făcut o poză.

Jurnalist: Cum vă veți asigura că nu vor fi situații în care serviciile vor fi acuzate că sunt un instrument politic ori că sunt implicate și în procesul de justiție?

Nicușor Dan: Serviciile de informații funcționează după niște, să le spunem, planuri, iar alocarea resurselor lor se face pe aceste planuri și este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului, inclusiv în cadrul acestei strategii. Astfel, în momentul de față, corupția se regăsește în activitatea lor, dar și în alte domenii care perturbă funcționarea instituțiilor. Atunci când corupția va fi bine definită în modul lor de acțiune și în alocarea resurselor, aceasta va primi o atenție mai mare. Acesta este motivul pentru care corupția este clar delimitată în documentul strategiei.

În ceea ce privește limitarea sau departajarea clară între informație și procesele din justiție, strategia este, bineînțeles, o strategie. În planul de implementare vor fi trecute detalii care să explice mai clar aceste aspecte. Ceea ce am spus eu este că, dacă va fi nevoie să formulăm aceste prevederi în acte normative, o vom face. Voința exprimată în document este foarte clară: există un fenomen de corupție pe care nu-l cunoaștem suficient și pe care trebuie să-l înțelegem mai bine. De aceea trebuie să alocăm resurse și în zona de informații.

În momentul de față există garanții clare: activitatea de cercetare penală este desfășurată de Parchet, iar activitatea de judecată de magistrați. Orice interferență în aceste procese este ilegală, dacă nu chiar infracțiune. Trebuie să ne asigurăm că acest corp de procurori și magistrați respectă legea și, cu instrumentele pe care le avem, voi încerca să fac acest lucru. Din punct de vedere legal, lucrurile sunt, în opinia mea, foarte clare.

Nicușor Dan: Sunt și vești bune. Vestea bună este că discuția de ieri a durat doar o oră și jumătate. Mă așteptam la două ore și jumătate, ceea ce înseamnă că am început să ne obișnuim unii cu alții. Nu vreau să vă spun,  este un proces de negociere între mai mulți actori. Eu sunt un mediator, deci nu pot să vă spun exact ce s-a discutat înăuntru. Însă, cred că pot să spun este că există, cred că din toate părțile înțelegerea faptului că această chestiune trebuie închisă și, dacă se poate, lucrul ăsta se poate întâmpla în noiembrie, cu atât mai bine.

Nicușor Dan: Vestea bună este că ceea ce știam cu toții este că există corupție, că există oameni care sunt gata să dea șpagă ca să primească sau să facă în fel de fel de lucruri ca să câștige necuvenit niște bani de la societate. Vestea bună este că reprezentanții statului au reacționat corect în această circumstanță. Problemele cu corupția sunt altele, cele pe care le-am menționat că procesele durează prea mult, că parchetele sunt ineficiente pe ramuri întregi de corupție, acolo sunt probleme. 

Jurnalist: Nu considerați o problemă că domnul Bolojan ar fi primit bani ca să se întâlnească cu acel om de afaceri în biroul de la Palatul Victoria? 

Nicușor Dan: Eu nu știu să fi primit. În orice caz, nu a existat vreo decizie administrativă care să fie în favoarea unui corp în acest caz. Ăsta este lucrul care contează.

Nicușor Dan: Nu a fost cel mai echilibrat gest gestul CSM-ului de a face o plângere penală față de un om politic care a avut o opinie politică. Acum, în sprijinul CSM-ului, ca să ducem nuanțele și echilibrul până la capăt, este un fenomen CSM-ul. Este reprezentat de sau este compus din niște magistrați care reprezintă alți 5- 6.000 de magistrați și de mult timp și în special de câteva luni, există o presiune socială la adresa magistraților. Orice e rău în țara asta se întâmplă pentru că ei au niște pensii prea mari.

Într-una din conferințele anterioare am spus că o să sun doi magistrați care s-au hotărât să se pensioneze brusc, tocmai din cauză că urma să fie modificată această lege. Am făcut exercițiul ăsta, am vorbit cu o doamnă judecător care mi-a spus „Eu am încercat să îmi fac meseria, m-am dus la toate cursurile de pregătire la care am putut să mă duc să fac, să fiu competentă profesional, să rezolv problemele pe care am să le rezolv. Acum mi-e rușine să spun public că sunt judecător, ba chiar mi-e frică să spun public că sunt judecător”. Asta nu e normal. Deci CSM-ul a avut o măsură disproporționată, dar a avut-o la presiunea unor oameni care simt că asupra lor e o presiune socială care este în mare parte nejustificată.

Nicușor Dan: Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din Ministerul de Interne și Servicii că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților va se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă însă ceea ce vreau să transmit este că, așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții de pensionare, mai departe, adică în momentul în care se vor pensiona, dacă aleg să rămână în sistem, vor beneficia de condițiile de la momentul acesta și nu de la momentul viitor, în care se vor pensiona. 

Există acord politic pe toate palierele pentru ca același lucru să se întâmple în sistemele de apărare, Interne, servicii. Adică nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze, pentru că, din păcate, din cauza incertitudinii, vorbesc acum doar de zona de magistrați, din cauza incertitudinii ce urma să fie în sistemul de justiție multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu va avea aceleași condiții de pensionare. Deci vreau să fac anunțul ăsta foarte clar, pentru ca oamenii să aibă o previzibilitate pe ce se va întâmpla cu viitorul lor profesional.

Nicușor Dan: Această acest document va fi în dezbatere publică, se va pune pe site-ul Președinției. În 24 noiembrie va fi o ședință a CSAT în care acest proiect sau o variantă ușor îmbunătățită va fi avizată. În 26 noiembrie voi prezenta strategia în plen. 

Aceasta este o strategie, ea va fi urmată de un plan de implementare. Așa spune legea, așa o să facem, care nu va avea un caracter public, dar în care toate atribuțiile, termenele, atribuțiile instituțiilor, termene de realizare vor fi prevăzute. Acest plan de implementare va fi aprobat de CSAT și planul de implementare va avea niște rapoarte de progres pe care le vom discuta. De asemenea, aceste acte și părți din ele la comisiile de apărare din Parlament.

Nicușor Dan: O altă chestiune și am insistat să fie clar delimitată – este corupția. Pe de-o parte slăbește coeziunea socială, e greu să vrei să te identifici să aperi un stat corupt. Pe de altă parte, are consecințele sale în economie și în prosperitatea oamenilor și în calitatea administrației.

În ceea ce privește fenomenul corupției, am menționat expres trei lucruri. În primul rând, o abordare integrată, în sensul de colaborare între toate instituțiile care au aceste atribuții. În al doilea rând, implicarea serviciilor de informații în culegerea de date cu privire la acest fenomen. Și doar atât. Am precizat expres fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actulu ide justiție în materie de corupție pentru că asta e unul dintre principalel probleme pe care le vedem noi și le văd toți românii – întârzieri de ani în combaterea unor fenomene pe care societatea le vede.

Nicușor Dan: Vedem o creștere a amenințărilor transnaționale transfrontaliere, trafic de droguri, migrație ilegală și nu în ultimul rând, vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice. Cam astea sunt elementele de context global care fac. Care necesită acțiuni și elemente de strategie care să fie diferite de cele cu care eram obișnuiți acum. Trecând la. Ce trebuie să facă România, o să mă refer mai puțin. O să găsiți în textul scris de referințe la partea internațională.

Evident, trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, parteneriatul cu Statele Unite. Astea sunt lucruri care, evident, rămân constante ale politicii noastre. Vreau să insist pe câteva chestiuni interne. Administrația publică. Suntem la capitolul vulnerabilități. Administrația publică are niște probleme, în primul rand și cumva asta a fost unul din. Șocuri. În orice caz, surprindere ale mele că inclusiv la acest nivel național. Administrația nu lucrează cu date. Da, sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice. Fiecare își vede de micuța sa politică sectorială și din cauza asta nu avem o viziune integrată.

Și, bineînțeles, tot din cauza asta nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova, de a avea curajul de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă care face ca administrația din România să cumva să băltească într-o rutină din care nu știe să iasă.

Nicușor Dan: Strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că, în mod esențial, este diferit. Și care este contextul geopolitic diferit față de perioadele anterioare? În primul rând, faptul că ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu. Vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume. Vedem cumva o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Acesta este partea militară a contextului sau strict geopolitică a contextului.

Vedem apoi o evoluție tehnologică cu o creștere exponențială și atunci inclusiv inteligența artificială și deci nu mai suntem înntr-un context în care cumva puterea militară și capacitatea de apărare sunt proporționale cu economia și cu investițiile în apărare. Deci cine nu reușește să facă saltul tehnologic pe care alții îl fac, va fi penalizat mult mai mult decât s-a întâmplat până acum. 

O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice, vedem protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice. Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât în anii precedenți. Vedem o radicalizare și o creștere a tendințelor antidemocratice întreținute inclusiv de actori statali.

Nicușor Dan: O să vă prezint cele mai importante elemente ale strategiei naționale de apărare. În primul rând, un element important este că prezentăm această strategie din perspectiva cetățeanului. Adică nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetățeanul care trăiește, locuiește în acest stat. Și aici, din nou, întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în acest instrument, statul, și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra? Și aici bineînțeles că nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit și tocmai asta este rostul nostru și parte din această strategie despre a corecta decalajul între un avans al societății pe care l-am făcut pe multe planuri, inclusiv economic, și o rămânere în urmă administrației publice față de așteptările acestei societăți care s-a maturizat în multe aspecte.

Conceptul central este cel de independență solidară, adică pe de-o parte acțiunile statului român, ale administrației să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, unui mod de a fi în lume și, în acest sens, în relațiile sale externe să apere interesele României în mod expers și să păstreze angajamentele și toate parteneriatele internaționale pe care România le are.

Președintele Nicușor Dan prezintă, miercuri, de la ora 12.00, noua strategie de apărare a României, documentul care stabilește viziunea și prioritățile pentru securitatea națională a unui mandat de șef de stat. 

Conferința de presă vine cu patru ore înainte ca Nicușor Dan să se întâlnească la Palatul Cotroceni cu liderii din coaliția de guvernare și cu reprezentanți ai magistraților pentru a discuta despre proiectul de lege privind pensiile magistraților.

Ce va cuprinde strategia de apărare națională

Luna trecută, Președintele a anunțat că vor exista „două schimbări majore” în strategia națională de apărare a țării: războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă și corupția. Nicușor Dan a spus atunci că este nevoie de „atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se „preocupe” de acest fenomen.

Șeful statului a anunțat că acest document foarte important pentru România va fi adoptat până în 26 noiembrie, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea sa ca președinte al României. 

Care sunt pașii următori

Următorul pas este ca președintele să convoace CSAT care va analiza și aviza documentul. Consiliul Suprem de Apărare a Țării e condus de președinte și din el fac parte premierul, ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major al Apărării, consilierul prezidențial pentru securitate naţională și secretarul CSAT.

După ce trece de CSAT, documentul va fi făcut public. Potrivit Administrației prezidențiale, el va sta 10 zile în dezbatere publică.

Ultimul pas este prezentarea în ședință publică a celor două camere reunite ale Parlamentului unde se va da votul pentru adoptarea documentului.