Legea pentru combaterea extremismului, supranumită „Legea Vexler”, a fost adoptată cu scandal de Camera Deputaților, într-o ședință de plen în care au avut loc schimburi de replici tensionate, jigniri și urlete constante. Inițiatorul legii, Silviu Vexler, a susținut chiar că a fost îmbrâncit și amenințat cu moartea. Deputații partidelor SOS și AUR au afirmat că legea încalcă libertatea de exprimare, în timp ce deputații PSD i-au trimis să „mai citească din istorie”, iar cei de la UDMR au spus că nu înțeleg de ce Nicușor Dan a retrimis actul normativ în Parlament, în condițiile în care a trecut de Curtea Constituțională.
Deputaţii au adoptat, miercuri, legea Vexler cu 173 de voturi „pentru”, 101 voturi „împotrivă” şi şase abţineri. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege, care merge spre promulgare. Nicușor Dan nu mai are nicio cale de atac.
Deputații SOS și AUR contestă legea
Deputatul S.O.S. Tudor Ionescu, care a deschis dezbaterile generale, cu durată de o oră, a susţinut că dacă „însuşi Nicuşor Dan şi-a dat seama că e ceva în regulă cu acest proiect de lege, este clar că proiectul are carenţe care se văd de pe Lună”.
„Un proiect pe lege care urmăreşte să restrângă libertatea de exprimare, un proiect de lege care a creat deja tensiuni inutile în societatea românească, tensiuni de care n-am avut nevoie, tensiuni de care n-avem nevoie şi tensiuni de care n-avem nevoie nici în viitor. Dar se pare că domnul deputat Silviu Vexler îşi doreşte aceste tensiuni în societatea românească. Un proiect de lege care conţine formulări şi termeni imprecişi şi vagi, nu are definiţii juridice precise, totul e lăsat aşa, la un arbitrar şi, în mod inevitabil, fatalmente, toate aceste lucruri vor conduce la o interpretare şi la o aplicare arbitrară a legii. (...) Acest proiect de lege urmăreşte să pune zăvorul pe cultura şi pe istoria românească”, a afirmat deputatul.
Deputatul AUR Mihail Neamţu a făcut referire la dramele secolului XX.
„Răspunsul la totalitarism, fascism, la comunism este libertatea. Răspunsul la această acumulare a urii, fie sub forma discursului nazist, fie sub forma discursului bolşevic, nu înseamnă mai multă cenzură, ci gândire critică, pluralism, dezbatere. (...) Ceea ce pe noi ne interesează în răspunsul pe care îl dăm aceste legislaţii este ca nu cumva vreodată, în România, un om ca Mihai Eminescu să fie perceput ca un xenofob doar pentru că a scris, în 1866, "Doina". (...) Mircea Eliade nu este doar criptolegionarul pe care unii vor să-l zugrăvească, ci cel mai mare istoric al religiilor, care a fost onorat de către Universitatea din Chicago.
Suntem aici pentru a vă spune că obsesia asta a etichetelor este greşită. Nu credem că etichetele sunt pentru oameni, mai ales nu pentru oamenii din cultură, poate pentru borcane. Şi aceea, dincolo de cultura rezumatului pe care o propuneţi, dincolo de discursul ăsta reductivist şi până la urmă simplist, vă propunem să revedeţi cu adevărat istoria Europei, care include şi drama comunismului”, a completat Mihail Neamţu.
De la microfon, liderul AUR, George Simion, a susţinut că „în această şedinţă s-a întâmplat un derapaj grav, un afront la adresa României”.
„Partidul AUR a implementat cu stricteţe politica preşedintelui Donald Trump de combatere a antisemitismului, inclusiv dacă au fost probleme în cadrul partidului AUR cu anumiţi membri, ei au fost înlăturaţi. (...) Respectul trebuie să fie reciproc valabil, iar ruperea unor fotografii cu Iorga şi Eminescu de către deputatul Vexler, în Parlamentul României, este o jignire care nu poate fi tolerată, iar AUR respinge vehement orice atitudine care echivalează cu un afront contra României. Deputatul Vexler trebuie să înţeleagă că, înainte de a fi evreu, este un ales în Parlamentul României”, a mai susţinut Simion.
POT a votat împotrivă, pentru că „legea trebuie să fie clară, previzibilă şi aplicabilă fără abuz”, a precizat deputata Gabriela Porumboiu. „Libertatea de exprimare nu se apără prin texte vagi. (...) Acest proiect deschide calea insecurităţii juridice”, a evidenţiat ea.
„Să vă fie ruşine PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi, să vă fie ruşine că aţi ajuns sclavii acestui domn care, în şase luni, incluzând cele două luni de vacanţă, a reuşit să treacă acest proiect de lege de două ori prin toate forurile acestei ţări, inclusiv Preşedinţie, inclusiv CCR. Cum e posibil aşa ceva? Cum vă puteţi trăda strămoşii în halul ăsta? Să vă fie ruşine!”, a strigat de la microfon deputatul AUR Bogdan Velcescu, care şi-a însoţit intervenţia de un 'reels' de pe telefon.
PSD și USR au trimis Opoziția la lectură
Deputatul PSD Adrian Câciu le-a recomandat colegilor săi să se ducă să vadă „mai nou filmul Nuremberg” și „să vadă sau să mai citească din istorie, să vadă ce s-a întâmplat în acei ani”.
„Poate să se uite în propriile familii dacă au avut membri ai familiei arestaţi de fascişti în perioada aceea, dacă au fost situaţii în care familiile lor sau poate străbunicile au fost violate de unii legionari, să vadă cum atunci era o ură faţă de tot şi să vadă de fapt cum toate elitele româneşti au fost omorâte.
Dacă vreţi să ne întoarcem acolo şi tot ce vă deranjează pe voi să ajungă să fie ars, gazat, cred că nu e de dorit pentru nimeni. Pe de altă parte, cred că ar fi mult mai bine şi foarte bine pentru România, pentru că avem generaţii noi, să învăţăm istoria. Să vedem cum s-a întâmplat în România, dar să vedem ce s-a întâmplat în toată Europa. (...) Omenirea a câştigat războiul cu fascismul şi trebuie să rămână aşa pentru totdeauna”, a transmis social-democratul.
Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a susţinut că nu îl înţelege pe preşedintele Nicuşor Dan în legătură cu acest proiect de lege.
„Libertatea de exprimare nu ne conferă dreptul de a fi xenofobi şi rasişti. În acest sens, în tradiţia europeană, mai ales după atrocităţile petrecute în secolul XX, credem că această libertate de exprimare trebuie totuşi să aibă anumite limite în condiţiile legii. Din acest motiv, noi susţinem acest proiect de lege. Toate criticile de natură juridică au fost demontate de către Curtea Constituţională, deci nu credem că ar exista probleme de natură juridică cu acest proiect.
Şi trebuie să menţionez şi faptul că nu am înţeles, cu tot respectul pentru domnul Nicuşor Dan, preşedintele României, nu am înţeles acel pas din partea dânsului când a atacat acest proiect la Curtea Constituţională şi după ce Curtea Constituţională, în unanimitate, i-a respins acţiunea a trimis înapoi Parlamentului acest proiect de lege cu aceleaşi argumente pe care le-a expus în faţa Curţii Constituţionale şi despre care Curtea a spus că nu sunt valide. Nu am înţeles acest pas, dar, sigur, noi credem că acest proiect de lege trebuie adoptat în aceeaşi formă în care a fost adoptat şi prima dată”, a spus Csoma Botond.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a subliniat că doreşte să vorbească în calitate de profesor, a arătat că istoria Holocaustului în România este o carte foarte groasă scrisă de Radu Ioanid.
„Şi convingerea mea este că, dacă colegii de la AUR ar citi această carte, aş putea să mă întreb ca la şcoală - câţi dintre voi aţi reuşit să o parcurgeţi. De asta strigaţi aici, pentru că nu citiţi istoria noastră. Adevărul este că România a fost parte integrantă din cea mai ruşinoasă pagină a istoriei lumii.
România a trimis la moarte sute de mii de evrei şi a făcut acest lucru şi pentru că nişte intelectuali care trebuie apreciaţi pentru opera lor au fost antisemiţi. Urlăturile pe care le scoateţi arată că această lecţie nu a fost învăţată şi că este extrem de periculos să lăsăm ca negura trecutului să ne bântuie astăzi doar pentru că voi refuzaţi pur şi simplu să citiţi şi să înţelegeţi că acele greşeli ale trecutului se pot repeta, dacă nu învăţăm că în fiecare dintre noi trăieşte un demon la care voi îi daţi de mâncare zilnic", a spus Ungureanu, pe fundalul unor strigăte de protest din sală.
Silviu Vexler susține că a fost îmbrâncit și amenințat
Venit la microfon, după mai multe intervenţii din partea unor deputaţi neafiliaţi şi S.O.S., care au continuat să critice prevederile legii, deputatul minorităţilor naţionale Silviu Vexler n-a putut să-şi susţină intervenţia, în urma unor strigăte de protest şi scandări repetate - „Libertate!”.
Preşedintele de şedinţă, Natalia Intotero, a îndemnat la respectarea regulamentului, la solicitarea lui Silviu Vexler, moment în care şedinţa de plen s-a întrerupt câteva minute, pentru a discuta cu chestorii.
„Este foarte adevărat, mai mult decât adevărat, că această lege a stârnit tensiuni în societate, între oamenii care cred în democraţie şi normalitate şi oamenii care se comportă ca cei pe care i-aţi văzut înainte. Tensiuni în societate între oamenii care cred în respectarea regulilor democraţiei şi cei care doresc să reînvie o ideologie criminală, aşa cum a fost mişcarea legionară”, a spus Vexler, pe fundalul strigătelor din sală.
„Am ascultat cu atenţie, am ascultat cu respect toţi colegii care au vorbit în faţa mea. Şi trebuie să recunosc că găsesc uşor ironic ca un domn deputat care este astăzi la şaptelea partid şi care este un analfabet moral - domnul Neamţu - să vină aici să ţină lecţii de moralitate. Găsesc la fel de ironic să-l am în sală, drept coleg, pe un legionar, fondatorul mişcării "Noua dreaptă", care vorbeşte despre democraţie şi libertate de exprimare. Această lege are drept unic scop protejarea societăţii în ansamblul ei, pentru că în nicio ţară din această lume nu este normal şi tolerat să promovezi, să aperi şi să ideologizezi pe cei care au fost unii dintre cei mai mari criminali ai istoriei din această ţară”, a continuat preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
În replică, Mihail Neamţu a susţinut că este adeptul pledoariei pentru libertate şi pentru raţionalitate. „Îmi pare rău că unii dintre colegii care m-au atacat n-au pus mâna pe carte”, a susţinut Neamţu, moment în care şedinţa s-a întrerupt din nou.
În şedinţa de vot final s-au adus acuzaţii privind ruperea unor fotografii cu scriitori, aflate pe tribună, de către Silviu Vexler, respectiv că acesta a fost îmbrâncit.
„Credeţi că este normal ca într-o ţară europeană sau în orice altă ţară să fie legală promovarea lui Adolf Hitler? Pentru că în România este legală, datorită unor interpretări, unui vid legislativ este perfect legal să-i promovezi pe Hitler, pe Corneliu Zelea Codreanu, pe Himmler, pe Goering, sigur, inclusiv Horthy şi alte persoane. Eu am greşit că am rupt hârtia care nu avea nicio legătură cu persoanele care apăreau acolo, ci datorită modului violent în care colegii dumneavoastră m-au îmbrâncit şi m-au ameninţat.
Deci, pentru gestul ruperii, eu îmi cer scuze, dar aş vrea să vă întreb dacă şi colegii dumneavoastră care m-au anunţat ieri că să sunt vinovat de genocid, că sunt criminal, că sunt trădător, colegii dumneavoastră care mă ameninţă cu moartea pe mine, care au transmis ameninţări cu moartea familiei şi copiilor mei, vor veni şi ei aici să-ţi ceară scuze. Până atunci, regret să vă informez - eu nu reprezint Statul Israel. Sunt cetăţean român, născut, crescut şi loial României, cu o legătură ancestrală cu Statul Israel"”, a subliniat Silviu Vexler, care a precizat că are înregistrări individualizate.
În replică, George Simion a spus, între altele, că „vina colectivă este specifică unor sisteme dictatoriale pe care statul român le condamnă, fie că vorbim de regimul nazist sau comunist”. „Opinia pe care colegii mei au susţinut-o şi dacă există vreun derapaj individual... Una sunt criminalii de război şi alta sunt afirmaţiile tendenţioase şi interpretările care pot interveni - iată dumneavoastră nu aţi ştiut cine se afla poate în acea fotografie şi aţi comis o greşeală regretabilă şi un afront adus României. De aceea e bine să ne ascultăm unii pe alţii şi să ne comportăm ca într-o democraţie”, a mai afirmat el.
„Aşa este, domnule preşedinte Simion, e bine să ne ascultăm unii pe alţii, dar ca să ne ascultăm trebuie să fie linişte în sală”, a concluzionat preşedintele de şedinţă.
Ştiri video recomandate
