Judecătorul CCR Gheorghe Stan a revenit din concediul paternal pentru a participa la ședința Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale, unde potrivit informațiilor Antena 3 CNN, s-a pronunțat în favoarea solicitării Înaltei Curți de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Mai mult, Stan ar fi făcut el însuși o cerere de trimitere a proiectului la CJUE cu întrebări preliminare pentru judecătorii europeni.
Ședința Curții Constituționale privind proiectul pensiilor magistraților a durat mai puțin de oră. Apariția lui Gheorghe Stan a fost surprinzătoare, întrucât acesta solicitase și primise zece zile de concediu paternal.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, în ședința de astăzi a fost o solicitare pentru a pune pe ordinea de zi cererea Înaltei Curți de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe reforma pensiilor magistraților. Solicitarea de a analiza astăzi cererea ÎCCJ a picat la vot. Astfel, președinta CCR a fost nevoită să dea un nou termen pentru dezbateri, cel de pe 18 februarie.
De asemenea, potrivit informațiilor Antena 3 CNN, judecătorul CCR Gheorghe Stan este cel care a susținut solicitarea Înaltei Curți de a sesiza CJUE. Mai mult, el însuși ar fi formulat o cerere de sesizare cu mai multe întrebări preliminare.
Gheorghe Stan se află printre cei patru judecători de la CCR care, potrivit surselor Antena 3 CNN, se opun reformei și care au boicotat ședințele CCR în mai multe rânduri pentru a bloca luarea unei decizii.
Curtea Constituțională urmează să decidă săptămâna viitoare dacă sesizează CJUE. Dacă merge înainte cu acest scenariu, decizia privind pensiile magistraților va fi amânată cu cel puțin câteva luni, posibil chiar doi ani. Asta pentru că CCR nu se va putea pronunța până nu primește răspunsul CJUE.
„La CJUE proiectul ca atare se va bloca, pentru că durează cel puțin un an de zile să spunem așa ca să fim optimiști. Există și o variantă, o procedură de urgență, care ar presupune undeva la șase luni, dar mă îndoiesc că va putea fi accesată în acest cadru. Îmi e teamă că mai degrabă Curtea Constituțională, tocmai pentru a evita acea soluție pe fond, nepopulară și neacceptată politic, și-ar dori o trimitere la CJUE ca să ia toată presiunea aceasta de pe ea însăși”, a explicat avocatul Toni Neacșu la Antena 3 CNN.
„Curtea trebuia să discute în plen chestia asta. Ei nu sunt obligați să sesizeze Curteade Justiție a Uniunii Europene. Ei pot să o facă sau să nu o facă. (...)Vă spun că în instanțele obișnuite durează cam doi ani răspunsurile de la CJUE. Până atunci, dosarul se suspendă. La CCR, dosarul se suspendă până vine răspunsul”, a spus și Augustin Zegrean, fostul judecător CCR.
De ce vrea ÎCCJ sesizarea CJUE
După ce a sesizat proiectul de lege la CCR, Instanţa Supremă, condusă de Lia Savonea, a solicitat marţi Curţii Constituţionale, cu o zi înainte de ședința programată, să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraţilor.
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”, a anunțat ICCJ într-un comunicat de presă.
În esenţă, Instanţa supremă consideră că măsurile din proiectul Guvernului „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”. ÎCCJ susține că măsurile propuse de Guvern au mai multe probleme:
- pot să conducă la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu sunt însoţite de o fundamentare riguroasă şi transparentă care să permită efectuarea unui test de proporţionalitate, în lipsa datelor necesare;
- pot reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor;
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
- instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv;
„Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”, a explicat ICCJ.
Ce prevede reforma pensiilor magistraților
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani.
De asemenea, cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Ştiri video recomandate
