UPDATE După discuțiile de la Guvern, cu premierul Ilie Bolojan, Blocului Național Sindical (BNS) a publicat propunerile de modificare a proiectului de lege privind tăierile din administrație.
Sindicatele trag un semnal de alarmă asupra propunerii legislative care vizează tăierile de cheltuieli de personal în administrația publică locală și centrală. Potrivit sindicaliștilor, măsurile, așa cum sunt formulate, pot avea efecte disproporționate și periculoase.
Tăierile nu trebuie aplicate în domeniile unde s-au făcut deja economii
Potrivit Blocului Național Sindical, reducerea uniformă de 10% a cheltuielilor de personal în 2026 trebuie aplicată doar acolo unde nu au fost realizate economii similare în 2025. Înainte de disponibilizări, autoritățile trebuie să identifice posturile vacante existente și să permită redistribuirea funcționarilor, protejând astfel stabilitatea raporturilor de muncă.
Astfel, sindicaliștii vor modificarea art. XLIX a proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, astfel încât să apară “excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, precum și a instituțiilor și autorităților publice care, dupa 1 ianuarie 2025, au trecut printr-un proces de reorganizare a personalului și au avut realizate economii la capitolul cheltuieli de personal de cel puțin 10%, economii regăsite în execuția bugetară pe anul 2025, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025”.
Sindicaliștii cer ca transferul de competențe către autoritățile locale să fie însoțit de resurse umane și financiare adecvate, astfel încât posturile necesare să fie păstrate și serviciile publice să funcționeze efectiv.
Raporturile de muncă part-time să fie strict voluntare și transparente
Astfel, BNS vrea introducerea unui articol în proiectul legislativ care să aibă următorul conținut: “În cazul descentralizării de competențe, care implică transferuri de resurse umane, menținerea posturilor transferate nu se ia în considerare la stabilirea plafonului de cheltuieli de personal aferent, precum și la stabilirea numărului maxim de posturi potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.”
Sindicaliștii vor protecția funcțiilor cu normă întreagă și spun că modificările care permit transformarea funcțiilor publice în jumătate de normă fără acordul angajatului sunt considerate un risc de migrare a personalului calificat. Sindicatele cer ca raporturile de muncă part-time să fie strict voluntare și transparente:
Art. 378 (1) Funcțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (3) pot fi ocupate în baza unui raport de serviciu cu timp parțial și în alte situații decât cele prevăzute la art. 378 alin. (1) și (2), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) atribuțiile corespunzătoare unei funcții publice cu o durată normală a timpului de muncă pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă;
b) nu sunt afectate interesele autorităţilor administraţiei publice locale sau al instituţiilor publice subordonate acestora, după caz.
(2) Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se asigură de către fiecare ordonator de credite.
(3) Funcțiile publice definitive exercitate cu durata normală a timpului de muncă care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) se pot transforma în funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă, numai cu acordul funcționarului public.
Activitățile de ordine publică ar putea fi afectate
Sindicatele cer ca reducerile de posturi să nu afecteze funcționarea Poliției Locale, personalul implicat direct în activități de ordine publică și siguranța comunității fiind prioritar.
“Reglementarea actuală tratează în mod nediferențiat categoriile de personal din cadrul poliției locale, fără a ține seama de rolul funcțional distinct al personalului care exercită atribuții specifice, operative, indispensabile funcționării serviciului public. Lipsa unei ordini de prioritate în stabilirea numărului maxim de posturi poate conduce la situații în care structurile administrative sau funcțiile generale sunt menținute în detrimentul personalului implicat direct în activitățile specifice prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010”, susține BNS.
BNS vrea eliminarea creșterii numărului minim de posturi pentru servicii și direcții
Proiectul prevede o reducere de 30% a numărului de posturi în administrația locală, însă aplicarea cumulativă a mai multor măsuri riscă să afecteze grav poliția locală. Sindicatele susțin că reducerea suplimentară ar putea compromite funcționarea acesteia și îndeplinirea atribuțiilor legale de ordine publică, trafic și siguranța comunității, deja reglementate prin HG nr. 1.332/2010. Modificarea introduce însă o excepție clară: poliția locală nu va fi inclusă în această reducere suplimentară, ceea ce este văzut ca un pas necesar pentru protejarea siguranței publice.
Potrivit BNS, muzeele, bibliotecile, așezămintele culturale și instituțiile de spectacole trebuie exceptate de la reduceri, pentru a nu compromite funcționarea activităților culturale esențiale.
Sindicatele critică propunerile care vizează structura și organizarea autorităților publice locale, considerând că acestea pot genera creșterea cheltuielilor salariale și precarizarea funcționarilor.
În acest sens, BNS vrea eliminarea creșterii numărului minim de posturi pentru servicii și direcții. Legea nr. 296/2023 a majorat numărul minim de posturi necesare pentru constituirea serviciilor și direcțiilor (7, 15, respectiv 25 posturi). Sindicatele atrag atenția că reducerea acestui prag ar preveni multiplicarea funcțiilor de conducere și creșterea cheltuielilor salariale, contribuind la eficientizarea administrației publice.
Reducerile din Poliția Locală nu trebuie să afecteze personalul operativ
BNS atrage atenția asupra prioritizării personalului operativ în poliția locală. Modificările propuse stabilesc un număr maxim de posturi în cadrul poliției locale fără a diferenția între funcțiile operative și cele administrative.
Sindicatele susțin că personalul care desfășoară atribuții efective – ordine publică, trafic, protecția mediului – trebuie să fie prioritar, iar menținerea posturilor administrative în detrimentul celor operative poate afecta funcționarea serviciului public.
Critici privind executarea silită a indemnizațiilor pentru neplata taxelor
Propunerea de a permite executarea silită a indemnizațiilor asistenților personali pentru plata taxelor și impozitelor locale este considerată de sindicate o măsură abuzivă. Aceasta ar transforma prestațiile sociale – menite să asigure demnitatea și protecția persoanelor vulnerabile – într-un instrument de colectare fiscală, crescând riscul de excluziune socială.
“Reglementarea executării silite a prestațiilor sociale –indemnizația asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav – în vederea recuperării impozitelor și taxelor locale presupune o transformare a acestor, care reprezintă garanția demnității umane, într-un instrument de executare silită ce contravine principiului protecției sociale și creează o contradicție între scopul prestației și utilizarea ei efectivă. Această măsură va vulnerabiliza și mai mult persoanele cu handicap, crescând riscul de excluziune socială”.
Reducerile nu trebuie să afecteze salariile de bază
În ceea ce privește modalitățile de reducere a cheltuielilor de personal, BNS susține că reducerea poate fi realizată prin diminuarea numărului de posturi finanțate, reducerea sporurilor sau alte metode legale, însă salariul de bază nu trebuie să fie afectat. Sindicatele subliniază că măsurile trebuie să fie proporționale și negociate cu reprezentanții angajaților.
Noile prevederi introduc obligația autorităților de a identifica mai întâi posturile vacante disponibile în alte instituții înainte de a dispune concedieri. Aceasta are scopul de a redistribui funcționarii afectati, respectând competențele și nivelul profesional, și de a preveni pierderea personalului calificat.
Sindicatele văd aceste măsuri ca esențiale pentru protejarea stabilității raporturilor de muncă și pentru a evita transformarea reducerilor bugetare într-o sursă de instabilitate și pierdere a competențelor în administrația publică.
Știrea inițială
După protestele organizate de sindicaliști, premierul Ilie Bolojan se întâlnește de la ora 11:00 în ședința Consiliului Național Tripartid pentru Dialog Social cu sindicatele și cu patronatele pentru negocieri hotărâtoare. Pe masă sunt tăieri de venituri de până la 10%, concedieri la stat și reforma administrației, dar și ajutoare pentru pensionarii cu venituri mici și bugetul pe 2026.
Profesorii și angajații din primării anunță greve, în timp ce firmele cer urgent măsuri de relansare economică și facilități fiscale.
Această întâlnire dintre premier, sindicate și patronate vine într-o atmosferă tensionată, pentru că în fața Guvernului, au protestat recent cadrele didactice și sunt anunțate și alte greve. De exemplu greva din administrația locală care este programată, marți. Timp de două ore nu vor lucra funcționarii cu publicul și spun cei din primării care vor fi vizați de concedieri că sunt pregătiți să intre în grevă generală.
Ce spun sindicaliștii din administrație
Buzduga Pompiliu, vicepreședinte de la Federația Națională a Sindicatelor din Administrație, a spus pentru Antena 3 CNN că reforma anunțată de Ilie Bolojan este doar “un simulacru”.
“Vom solicita renunțarea la așa-zisele reforme care vrea să le facă, un simulacru, din punctul nostru de vedere, pentru că nu a avut niciun fel de dialog cu organizațiile sindicale. Mai mult decât atât, lumea este total nemulțumită. În instituțiile publice efectiv nu se mai poate lucra pentru că de cel puțin șapte ani, prin ordonanțele trenuleț și nu numai foarte mulți lucrători au plecat din adminsitrație. Au fost tăiate și sporuri, au fost și pe fondurile europene, au fost tăiate și norma de hrană. Foarte multe drepturi câștigate în instanță nu au fost acordate lucrătorilor”.
Sindicaliștii mai spun că angajații din administrația locală nu pot lucra pe jumătate de normă automat: “Nu poți să faci o activitate doar pe jumătate de normă. Angajatorul are nevoie de tine cel puțin opt ore. Este un simulacru și o bătaie de joc”.
Buzduga Pompiliu a avertizat că activitatea din instituțiile publice ar putea fi blocată în urma grevei angajaților:
“Salariații din administrația publică asta își doresc. Să blocheze instituțiile publice, să nu mai aibă niciun fel de activitate, să lase pixurile jos. Motivul: Se simt nedreptățiți”.
Recent, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a spus că un sfert dintre administraţiile publice locale nu vor trebui să concedieze niciun angajat, conform măsurilor prevăzute în pachetul de reforme pentru acest sector.
Ştiri video recomandate
