În fiecare an, din 1901, membrii Comitetului Nobel din Norvegia se reunesc în secret, fără a dezvălui când deliberează și fără a permite jurnaliștilor acces la întâlnirea lor. Până acum. Pentru prima dată în 125 de ani, jurnaliștii au fost lăsați să vadă cum au loc deliberările pentru Premiul Nobel pentru Pace, scrie BBC.
Vineri, comitetul norvegian va anunța cine va fi laureatul Premiului Nobel pentru Pace, iar BBC, împreună cu radiodifuzorul național al Norvegiei, au primit acces exclusiv în timpul procesului de deliberare. Este prima dată, în întreaga istorie de 125 de ani a premiului, când presa a avut voie să vadă, fie și parțial, cum se desfășoară această etapă decisivă.
„Discutăm, dezbatem, uneori atmosfera se încinge”
Cei cinci membri ai comitetului și secretarul lor se întâlnesc în sala Comitetului din Institutul Nobel din Oslo, decorată cu același candelabru și mobilier de stejar folosite încă de la prima ceremonie. Pe pereți se află portrete ale tuturor laureaților Premiului pentru Pace, iar la capătul galeriei, un spațiu gol așteaptă fotografia câștigătorului din acest an.
Comitetul s-a reunit luni dimineață, cu patru zile înainte de anunțul oficial. Membrii beau cafea, schimbă câteva politețuri, apoi încep ședința – punctul culminant al unui proces de selecție care durează luni întregi.
„Discutăm, dezbatem, uneori atmosfera se încinge”, a declarat președintele comitetului, Jørgen Watne Frydnes, „dar, desigur, totul se face civilizat și încercăm, în fiecare an, să ajungem la o decizie bazată pe consens.”
Membrii citesc cu voce tare criteriile din testamentul lui Alfred Nobel din 1895, conform cărora premiul trebuie acordat persoanei care „a făcut cel mai mult pentru fraternitatea dintre națiuni, pentru reducerea armatelor permanente sau pentru organizarea ori promovarea congreselor de pace”.
Apoi, ușile se închid. Este timpul deciziei. Iar deasupra întregii deliberări planează un nume: Donald Trump. Cel mai puternic om din lume își dorește cel mai prestigios premiu al lumii. Se pare că a devenit aproape obsedat de el.
În discursuri și conferințe de presă, Trump a enumerat în repetate rânduri cele șapte conflicte pe care susține că le-a încheiat. A afirmat că merită premiul și că „toată lumea spune că ar trebui să-l primesc”, dar, într-o întâlnire cu trupele din Virginia, a glumit amar: „Îl vor da unui tip care n-a făcut nimic; îl vor da celui care a scris o carte despre mintea lui Donald Trump... va fi o mare insultă la adresa țării noastre.”
Liderii lumii par să fi înțeles că laudele legate de Nobel sunt o cale sigură spre inima lui Trump.
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a fluturat public o scrisoare de nominalizare la Casa Albă; președintele Azerbaidjanului i-a spus lui Trump, într-o conferință comună, că merită premiul; iar guvernul Pakistanului a anunțat oficial că l-a nominalizat, gest care i-a adus președintelui american numeroase aprecieri.
Chiar și membrii administrației sale au susținut deschis ideea. În fața camerelor de filmat, trimisul special Steve Witkoff a declarat că singura sa dorință este ca „Comitetul Nobel să recunoască faptul că Donald Trump este cel mai bun candidat din întreaga istorie a premiului”.
Jørgen Watne Frydnes nu pare impresionat de valul de presiune publică. „În fiecare an primim mii de scrisori, emailuri și cereri, oameni care ne spun ‘acesta e cel care merită premiul’. Deci astfel de campanii nu sunt ceva nou pentru noi”, a spus el.
Totuși, a recunoscut cu diplomație că atenția fără precedent din acest an nu a trecut neobservată. „Simțim că lumea ne urmărește și discută, faptul că se vorbește despre cum putem atinge pacea este un lucru bun. Dar noi trebuie să rămânem fermi și principiali în alegerile noastre... aceasta este datoria noastră.”
Comitetul norvegian este numit de Parlamentul țării, iar deși membrii, de obicei foști parlamentari, își apără cu înverșunare independența, mulți dintre ei au opinii puternice.
Frydnes, care conduce filiala norvegiană a unei organizații pentru libertatea de exprimare, a criticat în trecut restricțiile „chiar și în țări democratice”, făcând referire directă la Trump.
Presa norvegiană a relatat că președintele american l-ar fi sunat pe Jens Stoltenberg, fostul șef al NATO și actual ministru de finanțe al Norvegiei, pentru a face lobby pentru obținerea premiului.
Sunt discuții că Trump ar putea reacționa agresiv față de Norvegia dacă nu câștigă. Țara a mai trecut printr-o situație tensionată: în 2010, când disidentul chinez Liu Xiaobo a primit Premiul Nobel pentru Pace, Beijingul a înghețat relațiile diplomatice și a impus sancțiuni economice Norvegiei timp de șase ani.
E cu adevărat posibil ca președintele american, o figură atât de controversată, să câștige premiul?
Trump are susținători atât în SUA, cât și în străinătate, dar Nina Græger, directoarea Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), spune că șansele sunt mici.
„Administrația Trump s-a retras din instituții internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Acordul de la Paris privind clima, iar dorința lui de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca nu vorbește în favoarea cooperării internaționale”, a explicat ea.
Pe lângă reprimarea protestelor și atacurile asupra jurnaliștilor și academicienilor critici, Græger concluzionează: „Toate acestea indică o direcție mai degrabă nepașnică.”
Un alt obstacol este că nominalizările pentru premiu, 338 în total anul acesta, s-au încheiat la sfârșitul lunii ianuarie, tocmai pentru ca juriul să aibă timp să le analizeze. Iar Trump a revenit la Casa Albă chiar în acea lună.
Totuși, dacă planul său de pace pentru Gaza se concretizează și rezistă în timp, experta consideră că „ar putea deveni un candidat serios anul viitor”. „Ar fi dificil să nu ne uităm în direcția lui atunci”, a spus ea.
La Universitatea din Oslo, cursurile despre război, pace și Premiul Nobel oferă studenților ocazia să dezbată tema. „Premiul e asociat cu grația și modestia câștigătorilor”, spune Thanos Marizis, un student grec la master. „Se acordă celor care luptă pentru pace în beneficiul omenirii, nu al propriei imagini.”
Colega sa, Kathleen Wright, de 21 de ani, merge mai departe: „Să vezi oameni care și-au riscat viața, precum adolescenta Malala Yousafzai, împușcată de talibani, și apoi să vezi pe cineva care e interesat de propriul ego, cerând prietenilor să sune comitetul – e de râs, e lipsit de respect.”
Ea consideră că premiul ar trebui să celebreze persoanele sau organizațiile mai puțin cunoscute care fac muncă esențială: „Când lucrezi pentru pace, totul începe de jos, cu grupurile mici, și asta e important să fie recunoscut.”
„Dacă m-aș fi numit Obama, aș fi primit premiul în zece secunde”
Pe pereții sălii Comitetului se află portretele celor patru președinți americani distinși, inclusiv Barack Obama, premiat la doar câteva luni după preluarea mandatului.
Aceasta este o rană mai veche pentru succesorul său. „Dacă m-aș fi numit Obama, aș fi primit premiul în zece secunde”, s-a plâns Trump.
Pereții aceia amintesc de toate cauzele pentru care s-au luptat laureații de-a lungul timpului – de la războaie și apartheid, la arme nucleare și schimbări climatice.
Anul acesta, însă, procesul este parțial umbrit de campania venită dinspre Casa Albă.
Dar dacă Donald Trump vrea să afle ce s-a discutat cu adevărat în spatele ușilor închise, cine l-a nominalizat și cine i-a fost rival, va trebui să aștepte, documentele rămân secrete timp de 50 de ani.
Ştiri video recomandate
