Acordul de încetare a focului dintre Statele Unite și Iran a devenit o mare problemă politică pentru premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Înțelegerea lovește în trei dintre ideile pe care acesta și-a construit cariera politică și îl pune într-o situație dificilă din punct de vedere al securității, scrie BBC.
Ani la rând, Netanyahu s-a prezentat drept liderul israelian care are o relație specială cu Washingtonul și o influență reală asupra politicienilor americani. Acum, însă, premierul israelian pare să fi fost lăsat pe margine și criticat public chiar de cel mai important aliat al Israelului.
De asemenea, Netanyahu a făcut din confruntarea cu Iranul una dintre principalele teme ale politicii sale de securitate. Dar războiul se încheie într-un moment în care regimul de la Teheran pare, cel puțin aparent, într-o poziție mai bună decât înainte.
În plus, imaginea lui Netanyahu de lider care garantează securitatea Israelului este pusă din nou la încercare. Washingtonul și Teheranul cer Israelului să oprească atacurile împotriva Hezbollah în Liban, cu doar câteva luni înaintea alegerilor generale israeliene.
Opțiunile lui Netanyahu nu sunt simple. Liderul opoziției, Yair Lapid, le-a rezumat luni, în Knesset, astfel: "fie o confruntare directă și distructivă cu cel mai mare aliat al nostru, fie o cedare umilitoare a intereselor Israelului".
Criticile dure ale președintelui american Donald Trump la adresa lui Netanyahu, după atacul ordonat duminică asupra Beirutului, au fost imediat folosite de rivalii politici ai premierului israelian. Presa și opoziția privesc deja spre alegerile care trebuie organizate înainte de sfârșitul lunii octombrie.
Presiunea asupra lui Netanyahu vine însă și din interiorul propriei tabere. Membri ai partidului Likud, dar și miniștri de extremă dreapta din coaliția sa, sunt nemulțumiți mai ales de cererea Iranului ca încetarea focului să se aplice "operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban".
"Acordul lui Trump nu ne obligă", a scris luni, pe rețelele sociale, Itamar Ben-Gvir, ministrul israelian al securității naționale. "Noi nu suntem parte a acestui acord, care nu ne garantează securitatea."
"Israelul va continua să se apere", a declarat deputatul Likud Ariel Kallner, fără să spună clar dacă asta înseamnă că Israelul va continua atacurile.
"Vom face ceea ce trebuie să facem. Și ne așteptăm ca prietenii noștri să ne înțeleagă", a spus el. "Uneori apar neînțelegeri între aliați, dar aliații trebuie să înțeleagă când celălalt se simte amenințat."
Sima Shine, fost oficial Mossad și specialistă în Iran, a spus că este greu de înțeles de ce americanii au acceptat o asemenea formulă. "Dacă îi permite Iranului să decidă ce se întâmplă în Liban, Statele Unite îi oferă Teheranului posibilitatea de a continua sprijinul pentru Hezbollah și de a se asigura că Hezbollah rămâne un actor important în politica libaneză", a spus ea. "Israelul nu este mulțumit de acest lucru, nici sistemul de securitate, nici clasa politică", a adăugat Sima Shine.
În fața criticilor venite din toate direcțiile, Netanyahu a respins luni seară, într-o conferință de presă la Ierusalim, ideea că ar fi eșuat.
"Mi-am dedicat cea mai mare parte a vieții adulte unui singur scop seară, într-o conferință de presă la Ierusalim,: să împiedic Iranul să obțină arme nucleare", a spus el. "Vom face ceea ce este necesar. Nu îmi impun nicio limită în privința acestui obiectiv: Iranul nu va avea arme nucleare", a declarat Netanyahu.
Totuși, premierul israelian a recunoscut că există situații în care el și Trump nu văd lucrurile la fel.
"Mi-am spus punctele de vedere în discuții, dar avem propriile noastre interese: în primul rând, să nu existe o amenințare nucleară; în al doilea rând, Libanul, am creat o zonă-tampon și vom rămâne acolo atât timp cât va fi nevoie", a spus el. "Iranul a vrut să ne retragem. Acest lucru nu s-a întâmplat. Știți de ce? Pentru că am fost foarte ferm. Aliații noștri americani respectă această hotărâre. Insistăm, de asemenea, să ne păstrăm libertatea de acțiune: dacă suntem atacați sau amenințați, răspundem", a mai spus Netanyahu.
Obișnuit să vorbească repede despre victorii, premierul Israelului trebuie acum să decidă ce va face mai departe
Securitatea a fost, timp de decenii, principala promisiune politică a lui Netanyahu în fața alegătorilor. Astăzi, însă, acest mesaj este tot mai greu de susținut.
După atacurile conduse de Hamas la 7 octombrie 2023, Netanyahu a schimbat politica de securitate a Israelului. În loc să se limiteze la ținerea amenințărilor sub control, Israelul a început să lovească preventiv, înainte ca aceste amenințări să devină și mai mari.
Răspunsul său la criză a fost încercarea de a schimba Orientul Mijlociu prin eliminarea amenințărilor la adresa Israelului.
Însă, deși armata israeliană a distrus o mare parte din Gaza și a ucis peste 73.000 de oameni, potrivit Ministerului Sănătății controlat de Hamas, gruparea controlează încă aproximativ jumătate din teritoriu și încearcă să își refacă puterea acolo. În același timp, planul de pace susținut de SUA și administrația pentru Gaza propusă de Washington au rămas blocate, la opt luni după ce Israelul și Hamas au acceptat o încetare a focului.
Noua strategie de securitate a lui Netanyahu a dus la prezența armatei israeliene în zone întinse din Gaza, Liban și Siria. Această abordare este susținută de mulți israelieni și este puțin probabil să se încheie înainte de alegeri. Totuși, ea pune o presiune uriașă pe armată și pe rezerviști, fără să existe o soluție diplomatică clară.
Conflictele repetate cu Hezbollah și cu regimul iranian nu au eliminat principalii inamici ai Israelului. În schimb, la Teheran au ajuns să aibă mai multă influență lideri și mai duri, mai puțin speriați de puterea Statelor Unite și a Israelului și cu mai multe pârghii de presiune, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz.
Acum, marele inamic al Israelului pare să aibă influență asupra celui mai important aliat al Israelului.
"Eșecul Israelului cere o reevaluare a strategiei față de Teheran. Israelul trebuie să își stabilească priorități mai realiste și mai moderate", a scris Danny Citrinowicz, cercetător specializat în Iran la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel. "Orice acțiune militară israeliană care va fi văzută la Washington ca o încercare de a sabota acordul ar putea provoca o reacție dură din partea Statelor Unite", a scris el într-un articol pentru cotidianul Israel Hayom. "Spre deosebire de perioada administrației Obama, când Benjamin Netanyahu putea încerca să ocolească Casa Albă prin mobilizarea sprijinului în Congres și în opinia publică americană, aceste opțiuni aproape că nu mai există acum", a adăugat el.
Netanyahu le-a spus mult timp alegătorilor israelieni că politicile sale și relațiile sale externe sunt cea mai bună garanție împotriva amenințărilor din regiune. Această promisiune pare însă tot mai greu de apărat.
O schimbare de regim în Iran i-ar fi putut salva imaginea politică și mesajul pentru alegeri. În schimb, noua sa strategie de securitate l-a adus în fața unei alegeri dificile: să intre în conflict sau să cedeze, nu în fața unui dușman, ci în fața celui mai important aliat al Israelului.
Ştiri video recomandate
