Până în 2026, țările UE trebuie să lanseze aplicațiile naționale pentru Portofelul de Identitate Digitală al UE, un spațiu digital pentru stocarea și partajarea datelor personale. Italia, Franța și Finlanda sunt în frunte, scrie Euronews.
Bruxelles-ul vrea să eficientizeze și să simplifice sarcinile administrative personale. Până la sfârșitul anului, UE va lansa Portofelul de Identitate Digitală al UE (EUDI Wallet). Este un spațiu digital privat în care cetățenii, rezidenții și companiile își pot stoca și partaja documentele personale, pot accesa servicii private și publice și pot semna documente în format digital.
Portofelul de Identitate Digitală este o aplicație gratuită pe care utilizatorii o pot descărca pe dispozitivele mobile. Reduce dependența de soluțiile de stocare ale marilor companii de tehnologie, precum Apple și Google Wallet, dar și de sistemele naționale, oferindu-le totodată utilizatorilor mai mult control asupra datelor personale.
Nu va exista o singură aplicație de portofel digital pentru întreaga UE. În schimb, fiecare stat membru trebuie să o creeze pe a sa. Aceste aplicații vor respecta aceleași standarde tehnice, permițând utilizatorilor să își acceseze portofelele, iar furnizorilor de servicii să livreze servicii oriunde în UE, în orice moment.
Ce este EUDI Wallet?
EUDI Wallet face parte din Regulamentul eIDAS 2.0, care urmărește crearea unei piețe digitale unice pentru identificarea electronică. Este o aplicație de identitate digitală pentru cetățenii, rezidenții și companiile din UE, care simplifică stocarea documentelor, eficientizează identificarea digitală și o face mai sigură și mai fiabilă.
În loc să poarte copii tipărite ale documentelor personale sau să folosească mai multe aplicații de stocare pe mobil, portofelul le permite utilizatorilor să își păstreze toate documentele importante într-un singur spațiu digital privat. Acestea pot include acte oficiale precum cărțile de identitate naționale sau certificatele de naștere. Pot fi incluse și rețete medicale, diplome universitare, versiuni mobile ale permiselor de conducere, abonamente la sală și cărți de îmbarcare.
Prin portofel, utilizatorii pot partaja documente cu autorități private și publice, online și offline, în toată UE. De exemplu, când aplică pentru un loc de muncă în Germania, utilizatorii le pot arăta angajatorilor o diplomă universitară spaniolă fără să depună actele de la zero. Când închiriază o locuință în Stockholm, își pot prezenta istoricul de chiriaș din Milano direct din portofel, fără să folosească o aplicație națională.
Utilizatorii pot accesa servicii publice naționale sau transfrontaliere, inclusiv portaluri de asigurări de sănătate sau de securitate socială, ori pot solicita un pașaport sau depune declarații fiscale. Au acces direct și la servicii private, printre care solicitarea unui credit bancar sau deschiderea unui cont bancar online.
Când solicită servicii, utilizatorii trebuie să se identifice, dar rămân în control asupra identității lor digitale pe tot parcursul procesului.
„Oamenii ar trebui să aibă dreptul de a spune nu, de a nu partaja nicio informație sau de a partaja informații doar selectiv. De exemplu, dacă cineva vă cere legitimația de student, ați putea să îi dați numele universității și poate specializarea pe care o studiați, dar nu și numărul de student”, a declarat Thomas Lohninger, directorul executiv al ONG-ului pentru drepturi digitale epicenter.
Funcții încorporate, precum „dezvăluirea selectivă” și „dovada cu cunoaștere zero”, le vor permite utilizatorilor să partajeze doar informațiile necesare, fără a dezvălui alte detalii de identificare. Astfel se asigură că furnizorii de servicii colectează doar minimul de date necesar pentru a oferi un serviciu. Printr-un tablou de bord de confidențialitate, utilizatorii vor putea urmări cine are acces la datele lor, în timp ce emitenții de documente digitale nu au voie să urmărească sau să profileze utilizatorii.
Utilizatorii pot semna documente direct din portofel, folosind o semnătură electronică gratuită, care are aceeași validitate juridică precum una olografă în toate statele membre.
Securitate și confidențialitate
Întrucât portofelul reunește o gamă largă de acte esențiale într-un singur sistem digital, centralizarea unei asemenea cantități de informații sensibile creează un singur punct de eșec.
„Dacă pui toate ouăle într-un singur coș, atunci acel coș, să sperăm, nu cedează niciodată”, a spus Lohninger. Un atac informatic, o defecțiune tehnică sau o pană ar putea afecta, potențial, accesul la tot – de la transportul public și serviciile guvernamentale până la conturile digitale și actele de identitate.
Dacă telefonul unui utilizator este compromis sau furat, hoțul ar putea obține acces imediat la toate informațiile juridice, medicale și profesionale ale cetățeanului.
Urmează riscurile tehnice. Chiar dacă acest cadru legal interzice statelor membre să urmărească utilizarea portofelului, aplicația trebuie totuși să comunice cu serverele guvernamentale pentru a verifica dacă un act este valabil. Dacă un stat implementează un sistem de verificare centralizat, se creează o urmă digitală. Aceasta ar permite unui guvern sau unor corporații private care colaborează cu el să coreleze marcaje temporale și chei, urmărind exact unde și când se autentifică un cetățean.
Există, de asemenea, o îngrijorare tot mai mare privind ceea ce apărătorii vieții private numesc „supraidentificare”.
Lohninger susține că portofelul ar putea face identificarea verificată atât de simplă și ieftină încât organizațiile ar începe să o ceară chiar și acolo unde înainte nu era necesară.
„Lucruri pe care le putem face acum pseudonim sau anonim ar putea ajunge, în curând, tot mai mult sub obligația folosirii numelui real”, precizează el.
Riscurile vor varia în funcție de modul în care fiecare stat membru decide să stocheze datele. Varianta care garantează cea mai mare confidențialitate este arhitectura descentralizată, în care toate actele sunt păstrate exclusiv pe cipul de securitate fizic al telefonului. Dar dacă o țară preferă copii de siguranță în cloud sau servere centrale, se creează o țintă uriașă pentru infractorii cibernetici și pentru amenințările din interior, slăbind considerabil securitatea datelor.
Unele dintre protecțiile de confidențialitate prevăzute pentru portofel depind, de asemenea, de o tehnologie criptografică aflată încă în dezvoltare. Lohninger a menționat dovezile cu cunoaștere zero, care ar putea permite, de exemplu, cuiva să demonstreze că are peste 18 ani fără a-și dezvălui data nașterii.
El a atras însă atenția că părți din cadrul tehnic necesar rămân neterminate și a descris o parte din tehnologia de protejare a confidențialității drept „frontiera științei criptografice”.
În practică, spune el, dezvoltatorii încearcă să echilibreze un triunghi dificil: confidențialitate, securitate și ușurință în utilizare.
Cine se află în spatele EUDI?
Trei actori conlucrează pentru ca sistemul să funcționeze. Furnizorii de portofele sunt companii private care construiesc aplicațiile, le pun la dispoziția utilizatorilor pentru descărcare și oferă suport tehnic. Emitenții sunt organizații publice sau private de încredere care eliberează documente digitale, precum certificate de studii, permise de ședere și permise de conducere. Furnizorii de servicii sunt entități private sau publice care folosesc informațiile din portofel și solicită autentificarea utilizatorului înainte de a-și oferi serviciul, precum farmaciile sau universitățile.
Șase proiecte-pilot la scară largă (LSP) îmbină expertiza din sectorul public și privat pentru a testa și îmbunătăți funcționalitatea portofelului într-o serie de scenarii din viața reală, precum achiziția de bilete și check-in-ul pentru călătorii, înaintea lansării. 550 de companii private și autorități publice din UE, Norvegia, Islanda și Ucraina sunt implicate în actualele LSP-uri și testează peste 11 cazuri de utilizare cotidiană.
Două LSP-uri sunt în prezent active, în timp ce patru au demarat în 2023 și și-au încheiat acum activitatea. APTITUDE testează portofelul pentru aplicații precum Acreditările Digitale de Călătorie (DTC), o versiune digitală securizată a pașaportului, pentru controale la frontieră mai rapide și mai fluide. Consorțiul WE BUILD se concentrează pe eficientizarea tranzacțiilor de plată între companii, între companii și guverne și între companii și consumatori.
Statele membre își vor avea propria aplicație națională de portofel. Comisia a pus la punct un set comun de instrumente la nivelul UE, pe care furnizorii de portofele trebuie să îl implementeze. Acesta include specificații tehnice, precum standarde, protocoale și formate agreate.
Situația la nivel național
Țările UE aleargă contra cronometru, întrucât trebuie să le pună cetățenilor la dispoziție un portofel EUDI pe deplin funcțional până la sfârșitul anului 2026. Însă Lohninger se așteaptă la o lansare inegală.
„Foarte puține state membre vor reuși să respecte acest termen”, crede el, unele țări putând lansa sisteme care seamănă cu portofelul, fără a fi însă pe deplin funcționale sau interoperabile de la bun început. Fruntașele sunt Italia, Franța, Finlanda și Bulgaria.
Strategia lor a fost să valorifice servicii digitale deja existente și aplicații larg răspândite, actualizându-le pentru a se potrivi cu EUDI. Dispun deja de medii de testare deschise, în care dezvoltatorii și verificatorii terți de acte se pot integra cu viitoarea infrastructură a portofelului.
Guvernul Italiei a integrat cadrul EUDI direct în populara sa aplicație de servicii publice, IO, prin inițiativa IT-Wallet. Cetățenii italieni pot încărca deja carduri digitale de sănătate și permise de conducere într-un mediu de testare activ.
Între timp, Franța a lansat EUDIW Unfold Playground prin ecosistemul deja existent France Identité. Este un mediu specializat de testare (sandbox) care permite unor instrumente tehnologice externe să emită și să verifice acte digitale în cadrul francez.
O altă țară care aleargă în frunte este Croația, care își rescrie codul aplicației deja existente Certilia Wallet pentru a se alinia la strictul Cadru de Referință pentru Arhitectură al UE. Astfel, poate transforma o aplicație internă deja de încredere într-un portofel european conform din punct de vedere legal cu mult înainte de termen, economisind timp și resurse de dezvoltare.
Alte state membre se confruntă cu dificultăți în livrarea tehnică, cu blocaje guvernamentale, motivații comerciale și probleme de securitate. Multe țări nu dispun de un cadru local de securitate cibernetică pentru a certifica rapid aplicații la acest standard.
Suedia și Germania încă nu au găsit o soluție practică de livrare, Suedia publicând o foaie de parcurs care stabilește 2028 sau 2029 drept dată de lansare a portofelului EUDI. Germania nu a trecut de la faza de prototip la o lansare națională coerentă; este încetinită de proceduri complexe de achiziții publice și de dezbaterea privind dacă portofelul ar trebui să fie complet public sau un hibrid public-privat.
Toate acestea în timp ce Grecia, Slovacia și altele rămân blocate în faze de testare privată. Spre deosebire de Italia sau Franța, ele nu dispun de un mediu de testare public deschis sau de API-uri externe pe care dezvoltatorii să le poată folosi pentru testare. România se afla în acest grup, până când un parteneriat privat cu Mastercard a ajutat-o să accelereze un model hibrid.
