Atacurile de sabotaj, incidentele cibernetice și loviturile asupra infrastructurii critice din Europa se înmulțesc, iar tot mai multe dintre ele sunt puse pe seama Rusiei. Cu toate acestea, statele NATO evită deocamdată un răspuns foarte dur, de teamă că o reacție prea agresivă ar putea împinge lucrurile spre un conflict direct cu Moscova, scrie Politico.
În capitalele europene se discută mai multe variante. Printre ele, o dezbatere despre momentul în care o serie de atacuri „hibride” ar putea ajunge suficient de departe încât să intre în discuție Articolul 5 al NATO, adică apărarea colectivă. Se vorbește și despre mesaje comune mai ferme și despre o protecție mai bună a infrastructurii critice, potrivit unor diplomați NATO citați de POLITICO.
Pentru moment însă, nimeni nu pare pregătit să facă un pas radical.
„Avem toate opțiunile de răspuns. Unele vor fi publice, altele nu”, a spus luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Îi spun lui Putin și oricui vrea să asculte că, dacă va continua, nu doar că avem opțiuni de răspuns, dar vom continua și sprijinul pentru Ucraina”.
Nervozitatea a crescut după o serie de incidente recente. În weekend, o dronă rusească a lovit un tren în apropierea graniței dintre Polonia și Ucraina, la scurt timp după ce prin zonă trecuseră oficiali occidentali de rang înalt din domeniul securității. În Bulgaria, autoritățile au deschis anchete după două explozii la depozite de armament.
„Presiunea crește, având în vedere ce s-a întâmplat la granița Poloniei”, a spus un diplomat NATO. Tot el a rezumat însă strategia de acum astfel: păstrăm calmul, continuăm și menținem sprijinul pentru Ucraina.
Până acum, cele mai grave atacuri atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate. Dar oficialii europeni se tem tot mai mult de momentul în care un astfel de atac va reuși și va face victime.
„Serviciile secrete au făcut o treabă bună”, a spus un oficial european din domeniul apărării. „Dar am avut și noroc. Nu au existat incidente mari. Dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea înrăutăți mult”.
Eurodeputata germană Marie-Agnes Strack-Zimmermann, care conduce Comisia pentru apărare din Parlamentul European, spune că Europa reacționează prea timid.
„Suntem prea timizi, cu siguranță. Vladimir Putin nu se oprește, vine tot mai aproape. Trebuie să arătăm că suntem dispuși să răspundem”.
NATO discută unde este limita
În interiorul NATO nu există încă un plan clar pentru acest tip de atacuri. Variantele cele mai sensibile, cum ar fi operațiunile cibernetice ofensive împotriva Rusiei, sunt de obicei lăsate în seama serviciilor naționale de informații.
Neoficial, unele state vor însă să înceapă o discuție despre Articolul 5 și despre momentul în care o acumulare de atacuri sub pragul războiului convențional ar putea trece această linie.
Ideea ar fi ca Rusia să știe clar unde se termină toleranța NATO. Problema este că, deocamdată, aliații nu sunt de acord asupra unei astfel de limite.
Un oficial european din domeniul apărării a spus că discuția „merită” purtată, dar a avertizat că ea trebuie însoțită și de voința politică reală de a răspunde militar, dacă pragul este depășit. Altfel, avertismentul și-ar pierde credibilitatea.
Mai există și problema poziției lui Donald Trump. Declarațiile sale schimbătoare despre NATO și despre apărarea colectivă îi fac pe unii aliați și mai prudenți.
„Am luat în calcul să cerem activarea Articolului 5”, a spus un diplomat din Europa de Est. „Dar nu vrem să escaladăm și s-ar putea întoarce împotriva noastră, pentru că i-ar putea arăta lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute”.
Statele discută și despre cum ar putea atribui mai repede și în mod colectiv astfel de atacuri Kremlinului. În paralel, aliații ar putea fi obligați să arate mai clar câți bani cheltuiesc pentru protecția infrastructurii civile, inclusiv spitale și alte obiective esențiale.
NATO și-a propus ca până în 2035 statele să aloce 1,5% din PIB pentru apărare civilă, dar încă nu este foarte clar ce cheltuieli intră exact în acest procent.
Gerlinde Niehus, fost oficial NATO și expertă în securitate, spune că Alianța ar trebui să aibă pregătite dinainte pachete de răspuns pentru anumite tipuri de atacuri.
În opinia ei, Putin profită de faptul că deciziile se iau greu și de lipsa de sincronizare dintre NATO și UE. Dacă un sabotaj grav atribuit Rusiei nu ar primi un răspuns clar, spune ea, credibilitatea Alianței ar avea de suferit.
Mark Rutte nu este de acord.
„Nu cred că NATO ar fi percepută ca slabă” într-o asemenea situație, a spus el, fără să spună dacă Alianța pregătește noi măsuri.
Nici UE nu reușește să vorbească pe o singură voce
Și Uniunea Europeană discută măsuri suplimentare, dar nici aici nu se vede deocamdată o reacție rapidă și dură.
Apărarea și securitatea ar urma să ocupe un loc important în discursul anual al Ursulei von der Leyen din această săptămână. Potrivit unor oficiali europeni, președinta Comisiei ar urma să vorbească despre amenințările hibride și despre noua strategie de securitate a UE, care ar trebui prezentată în următoarele săptămâni.
Kaja Kallas pregătește, la rândul ei, un nou pachet de sancțiuni împotriva a aproximativ 1.600 de entități. Aceste sancțiuni fuseseră însă puse pe masă înainte de incidentele din weekend.
Parlamentul European urmează să adopte și o rezoluție care descrie Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”. Documentul nu este obligatoriu. Eurodeputații ar urma să voteze și un raport prin care cer ca agențiile UE să primească mai multe instrumente pentru a răspunde acestui tip de atacuri.
Totuși, lipsa de unitate se vede clar. Luni, capitalele europene nu au reușit să prelungească sancțiunile împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și companii rusești.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, cere un răspuns mult mai dur. El spune că UE ar trebui să închidă Marea Baltică pentru așa-numita flotă fantomă a Rusiei, să ajute Ucraina să-și dubleze producția de drone și chiar să ia în calcul atacuri cibernetice care să afecteze alimentarea cu energie electrică în Rusia.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că ne va scuti de orice contraacțiune”, a spus el. „Trebuie să terminăm cu aceste non-măsuri, pentru că nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze”.
