Vor transforma alegerile parlamentare Republica Cehă într-o nouă țară agitatoare anti-UE? Cehii sunt așteptați la urne pe 3 și 4 octombrie, în alegeri pe care candidații și analiștii le descriu drept decisive și care ar putea duce la confruntări cu UE pe teme precum migrația sau politicile climatice. Partidul ANO, condus de fostul premier Andrej Babiš, este primul în sondaje și ar putea forma o coaliție eurosceptică și pro-rusă pentru a guverna țara, relatează The Guardian.
Votul va fi urmărit cu atenție la Bruxelles, unde există temeri privind apariția unui al treilea agitator anti-UE în Europa Centrală, alături de Ungaria și Slovacia, cu posibile implicații asupra sprijinului Uniunii pentru Ucraina.
Revenirea lui Andrej Babiš
Andrej Babiš (aproape) s-a întors, scrie The Guardian. La patru ani după ce a pierdut în fața unei coaliții fragile unite împotriva lui, miliardarul și fostul premier, supranumit „Trump-ul ceh”, și partidul său Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți (ANO, adică „Da” în cehă) par siguri de primul loc.
Partidul populist ANO, membru al grupului Patrioți pentru Europa condus de Viktor Orbán, se află cu 10 puncte procentuale peste alianța de centru-dreapta Spolu („Împreună”), condusă de premierul Petr Fiala.
ANO a câștigat alegerile europene și regionale din 2024 și este pe cale să obțină aproximativ 30% din locurile din Parlament.
Deși niciun partid nu este prognozat să obțină majoritatea în camera inferioară a Parlamentului, care are 200 de locuri, ANO – presupunând că va termina pe primul loc – va începe negocieri de coaliție cu mai multe partide mici pentru a-și asigura sprijinul parlamentar necesar formării unui guvern.
Succesul nu este unul cert. Însă, dacă va reuși, partide precum Libertate și Democrație Directă (SPD), anti-UE și pro-Rusia, sau Stačilo! și nou-veniții Motoristé sobě („Automobiliști pentru ei înșiși”), ar cere concesii semnificative în schimbul voturilor lor.
Cine sunt jucătorii și care sunt promisiunile lor
Babiš, 71 de ani, miliardar din industria agriculturii, a fondat ANO ca mișcare centristă, pro-europeană, în 2011, dar a transformat-o într-un partid populist, anti-imigrație și eurosceptic. Acesta a promis plafonarea prețurilor la energie, scăderea vârstei de pensionare și reducerea taxelor pentru persoane și companii.
El a jurat, de asemenea, să se opună agendei verzi a UE și pactului pentru migrație și a declarat că este deschis alianțelor cu partide care se opun sprijinului suplimentar pentru Ucraina. Vrea să pună capăt „inițiativei cehe” de a furniza Ucrainei muniție de artilerie finanțată de Occident.
Alianța Spolu, formată din trei partide și condusă de premierul în funcție Petr Fiala, care a redus deficitul public al Cehiei de la 5% la 2% de când a preluat puterea în 2021, susține că promisiunile ANO ar arunca țara într-o spirală a datoriei. Spolu promite consolidarea finanțelor publice, reducerea datoriei și modernizarea forțelor armate.
Partidul primarilor și independenților (Stan), liberal, centrist și pro-UE, membru al coaliției guvernamentale actuale, susține adoptarea monedei euro, la fel ca și Partidul Piraților, liberal, centrist, pro-UE, aflat la guvernare până anul trecut.
La extrema stângă, alianța Stačilo! („Destul!”), prorusă și anti-sistem, care include foștii puternici social-democrați și ultimul partid comunist nereformat din Europa Centrală, promite referendumuri pentru ieșirea din UE și NATO și naționalizarea unor industrii-cheie.
La extrema dreaptă, SPD, care a absorbit trei partide radicale mai mici, este anti-UE, anti-NATO, anti-imigrație și împotriva sprijinului pentru Ucraina. Motoristé sobě respinge politicile verzi și vrea reducerea costului vieții.
Temele dezbăute în campania electorală
Inflația ridicată și criza severă a costului vieții au alimentat nemulțumirea față de Fiala: doar 15% dintre cehi declară că sunt mulțumiți de situația politică actuală. Un sondaj de anul trecut arăta că mai puțin de jumătate dintre cetățeni se simțeau mai bine decât înainte de Revoluția de Catifea din 1989, când regimul comunist a fost înlăturat în fosta Cehoslovacie.
Costurile și securitatea energetică rămân preocupări majore, dar majoritatea analiștilor cred că oamenii vor vota în primul rând în funcție de portofel. Guvernul este perceput ca fiind rupt de realitățile cetățenilor și mai interesat să crească veniturile politicienilor decât să reducă prețurile.
Până acum, încercările lui Fiala de a limita pagubele s-au rezumat în principal la a le reaminti alegătorilor de pericolul pe care l-ar reprezenta pentru democrația cehă, statul de drept și orientarea pro-europeană o coaliție condusă de ANO.
Cum funcționează sistemul electoral din Cehia
Locurile din parlament sunt distribuite proporțional în fiecare circumscripție, cu praguri electorale de 5% pentru partidele individuale, 8% pentru alianțe de două partide și 11% pentru grupuri de trei sau mai multe.
Un număr total de 28 de partide s-au înscris pentru a participa la alegeri.
În mod neobișnuit, votul în Cehia se desfășoară pe parcursul a două zile – vineri și sâmbătă dimineața – iar rezultatele aproape complete sunt așteptate sâmbătă după-amiază.
Ce spun sondajele
ANO are aproximativ 30% în sondaje, alianța guvernamentală de centru-dreapta Spolu – 21%, iar extrema dreaptă SPD – 12%. Pro-UE Stan și Pirații sunt la 11%, respectiv 9%. Extrema stângă Stačilo! este la 7%, iar radicalii Motoristé sobě depășesc ușor 5%.
ANO a câștigat mai multe locuri decât oricare alt partid la alegerile parlamentare din octombrie 2021, dar a pierdut la limită votul popular și a fost exclus de opoziție. Cele trei partide din Spolu, plus Stan și Pirații, au spus că nici de data aceasta nu vor colabora cu ANO, Stačilo! sau SPD.
Situația politică este complicată și de președintele Cehiei, Petr Pavel, care a declarat că își rezervă dreptul de a refuza numirea miniștrilor care promovează ieșirea din UE sau NATO, și că nu va desemna deputați de extremă stângă sau dreapta în posturi guvernamentale ce implică securitatea sau afacerile externe.
Analiștii spun că o coaliție Spolu–Stan–Pirații ar putea fi reformată dacă aceste partide obțin suficiente locuri. O coaliție formală condusă de ANO ar fi însă mult mai greu de format și de menținut, întrucât ar trebui să includă extrema dreaptă, extrema stângă – sau poate chiar ambele.
Nu este clar ce concesii ar fi dispus Babiš să facă partenerilor de coaliție sau celor care ar asigura sprijin parlamentar. Se crede că preferă un guvern minoritar format doar din ANO, sprijinit în parlament de Stačilo!, SPD sau ambele, plus – dacă trec pragul de 5% – Motoristé sobě.
Niciunul dintre scenariile posibile care implică ANO nu pare deosebit de stabil, concluzionează The Guardian.
Ştiri video recomandate
