ALEGERI FRANȚA. Ce fel de societate propun candidații la alegerile din Franța

22 Apr 2017   •   19:52
ALEGERI FRANȚA. Ce fel de societate propun candidații la alegerile din Franța

ALEGERI FRANȚA. Legea din 1905 a consacrat în Franţa separarea dintre Biserică şi Stat şi a interzis subvenţionarea activităţilor religioase, notează EFE într-un comentariu, şi remarcă faptul că, în 2017, dezbaterea privind laicitatea şi identitatea naţională încă nu s-a încheiat, incluzând de această dată chestiuni cum ar fi securitatea, economia şi integrarea. ALEGERI FRANȚA.

ALEGERI FRANȚA. Se văd cicatricile

ALEGERI FRANȚA. Cu toate că respectarea strictă a acestei normative este un punct comun al candidaţilor la scrutinul prezidenţial din Franţa, nuanţele folosite de aceştia scot în evidenţă cicatricile într-un domeniu abordat cu precădere de dreapta şi extrema dreaptă. 

ALEGERI FRANȚA. Burkini (costumul de baie islamic care acoperă complet trupul femeii) este un bun exemplu. În timp ce candidata extremei drepte Marine Le Pen şi conservatorul Francois Fillon pledează pentru interzicerea acestuia cu desăvârşire, socialistul Benoit Hamon se opune unei astfel de măsuri, iar centristul Emmanuel Macron doreşte ca o eventuală interdicţie să fie aplicată punctual din motive de ordine publică. 

ALEGERI FRANȚA. Diferențe majore între candidați

ALEGERI FRANȚA. 'Ceea ce face un candidat să câştige nu este atât un program, ci mai degrabă imaginarul, povestea despre Franţa pe care şi-o imaginează majoritatea', a explicat pentru EFE cercetătorul în ştiinţe politice Vincent Martigny, autorul cărţii 'Dire la France. Culture(s) et identités nationales'. În această linie, protecţionismul lui Le Pen şi fermitatea pe care o împărtăşeşte cu Fillon în domeniul migraţiei contrastează cu flexibilitatea ceva mai mare manifestată de Hamon şi de stângistul Jean-Luc Mélenchon. 

ALEGERI FRANȚA. Recentele atentate jihadiste nu i-au făcut pe candidaţi să stabilească o relaţie directă între islamism şi terorism pentru că - apreciază sociologul de la Centrul de studii politice din cadrul Universităţii Sciences Po (CEVIPOF), Adil Jazouly - sunt conştienţi de faptul că nu obţin niciun câştig electoral de pe urma unei astfel de asocieri. Însă imigraţia şi-a făcut loc în campania electorală, marcată între altele de anchetele judiciare împotriva lui Fillon şi a lui Le Pen sau de divergenţele pe teme de politică externă. Fillon şi Le Pen sunt pe aceeaşi lungime de undă când vine vorba de suprimarea asistenţei medicale de stat pentru imigranţii ilegali. Candidata extremei drepte vrea să facă 'imposibilă' regularizarea situaţiei străinilor care se află ilegal pe teritoriul Franţei, în timp ce Mélenchon susţine că ideal ar fi contrariul. 

ALEGERI FRANȚA. Deosebiri față de 2012

ALEGERI FRANȚA. Spre deosebire de alegerile prezidenţiale din 2012, desfăşurate după mandatul conservatorului Nicolas Sarkozy care, potrivit lui Jazouly, a fost mult mai ostil împotriva imigranţilor decât succesorul său socialist Francois Hollande, campania actuală a abordat acest subiect într-un mod mult mai puţin direct. Chestiunea migraţiei şi a refugiaţilor interesează, adaugă expertul, însă nu a fost subiectul principal al campaniei. 

Dar campania le-a servit candidaţilor pentru a stabili ce fel de model de societate îşi doresc. Astfel, Mélenchon se opune oricărei finanţări publice a religiei şi chiar prezenţei miniştrilor şi reprezentanţilor administraţiei publice la ceremonii religioase. În acest prim punct opiniile sale coincid cu cele ale Marinei Le Pen, în timp ce Fillon consideră că statul ar trebui să formeze imamii, iar Macron mizează pe completarea educaţiei acestor lideri religioşi musulmani cu o diplomă universitară şi pe crearea unei Federaţii naţionale a islamului. 

ALEGERI FRANȚA. Priorități naționale în Constituție

ALEGERI FRANȚA. Cu toate că 'este mai uşor să vorbeşti despre imigraţie', decât despre economie, potrivit preşedintei Societăţii de Studiu al Limbajelor Politice (SELP), Chloe Gaboriaux, imigraţia a fost abordată mai degrabă ca o cristalizare a 'frustrărilor rezultate din problemele economice şi sociale'. O dovadă în acest sens o reprezintă intenţia lui Le Pen de a stipula în Constituţie 'o prioritate naţională' privind accesul la ajutoare, locuri de muncă şi locuinţe şi criticile ei la 'deriva multiculturală' pe care - consideră lidera extremei drepte - o propune Macron. 

Toţi candidaţii principali au pornit de la premisa că se adresează unui electorat eterogen, comentează EFE. 'Sunt candidatul Franţei multirasiale. (...) Cel al Franţei laice cu rădăcini multiple', a susţinut Hamon. 'Dincolo de originile noastre, religia noastră şi regiunile din care provenim, suntem înainte de orice francezi. Suntem o naţiune a integrării. Şi integrare înseamnă că cine soseşte legal în Franţa, adoptă Franţa şi că Franţa îl adoptă ca şi cum ar fi unul de-ai săi', a declarat la sfârşitul săptămânii trecute şi conservatorul Fillon

Parteneri
x close