Pornind de la situaţia tensionată din Italia iscată de decretul privind expulzarea imigranţilor infractori din ţările Uniunea Europeană, Financial Times a realizat o analiză a situaţiei muncitorilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă din Uniune. Iată analiza celor de la Financial Times:
Poziţia exprimată de Italia conform căreia Europa
a subesimat numărul de imigranţi proveniţi din România după
aderarea acesteia la Uniunea Europeană trezeşte îngrijorare
şi în alte ţări membre. La mai puţin de un an după
aderarea României şi Bulgariei se evidenţiază un tablou
complex. Imigranţii au ocupat locurile de muncă pe care localnicii
le evitau, dar prezenţa lor a provocat şi îngrijorări în
unele ţări cu privire la presiunea exercitată pe serviciile
publice şi la salarii. Doar Finlanda şi Suedia au deschis complet
piaţa forţei de muncă pentru români şi bulgari.
Restricţiile impuse însă de celelalte ţări nu au reuşit să ţină în frâu migraţia forţei de
muncă. Statisticile realizate de UE arată că imigranţii
constituie 2,1% din populaţia activă a Spaniei, 0,2% în
Germania şi 0,1% în Marea Britanie.
Îngrijorarea
cu privire la români şi bulgari vine în special din
partea Marii Britanii, ţară în care guvernul a fost afectat
de afluxul greu de controlat de imigranţi din ţări care au aderat
în 2004, precum Polonia sau Lituania. Drept rezultat, Marea
Britanie a restricţionat piaţa forţei de muncă pentru muncitorii
din România şi Bulgaria pentru cel puţin încă un an.
Cea mai recentă îngrijorare este aceea că afluxul de mână
de lucru ieftină din noile state membre ar putea influenţa negativ
salariile britanicilor.
Între timp au ieşit la
suprafaţă şi alte probleme. Italia a luat măsuri în urmă
cu o săptămână faţă de numărul mare de imigranţi din
ţara lor şi faţă de infracţionalitatea crescută din rândul
acestei categorii sociale. Astfel, autorităţile locale au fost
împuternicite printr-un decret să expulzeze cetăţenii
europeni care reprezintă un pericol pentru siguranţa publică.
În
Germania controlul riguros al migraţiei forţei de muncă din noile
ţări membre a fost în măsură să evite pătrunderea în
ţară a unui număr îngijorător de mare de imigranţi.
Conform rapoartelor realizate de poliţie, în Germania
locuiesc un număr relativ scăzut de imigranţi ilegal, dintre
aceştia marea majoritate lucrând în domeniul construcţiilor,
menajului sau pur şi simplu practicând prostituţia. Grupurile infracţionale care includ
membri români crează probleme şi în Germania, dar nu de
amploarea celor din Italia.
În cazul Irlandei,
politicienii susţin că ţara este pregătită să relaxeze politica
cu privire la imigranţii români şi bulgari, dacă şi alte
state membre ale Uniunii Europene vor face paşi în acest sens.
Ambasadorul român în Irlanda, Silvia Davidoiu, estimează
numărul românilor din această ţară a fi între 30.000
şi 40.000. Românilor şi bulgarilor le este permis să
muncească în Irlanda doar pe baza unui sistem de permise de
muncă. Astfel s-au acordat doar 106 permise muncitorilor români
şi 33 celor bulgari.
Cei mai mulţi muncitori străini
din Spania sunt români. Ei acoperă în general locurile
de muncă pe care muncitorii autohtoni le evită. Marea majoritate a
contractelor se încheie în agricultură pe o perioadă
iniţială de şase luni. Agricultura este un domeniu care, în
ciuda tuturor eforturilor depuse, a rămas vulnerabil abuzurilor şi
exploatării excesive. Cu un număr de 506.000 de romăni
înregistraţi de autorităţile municipale pe 30 septembrie
2007, se pare că românii tind să depăşească numeric
marocanii, cea mai mare comunitate străină din Spania.
Un
purtător de cuvânt al lui Vladimir Spidla, comisar UE pe
probleme privind forţa de muncă, este de părere că migraţia
forţei de muncă are o conotaţie pozitivă. ?Statele membre au
dreptul de a impune restricţii românilor şi bulgarilor pe
piaţa munci, dar am constatat odată cu extinderea UE din 2004 că
migraţia a avut un rol benefic atât pentru muncitori cât
şi pentru ţara care îi găzduieşte?, a declarat
acesta.
Traducere din Financial Times de Raluca Moţei, Antena3.ro
