Europa riscă să aleagă militarismul în detrimentul securității sociale și de mediu, au avertizat economiștii, în contextul în care șeful NATO a anunțat că toți cei 32 de membri au fost de acord să crească cheltuielile pentru înarmare, notează The Guardian.
Analize pregătite în așteptarea summitului NATO atrag atenția asupra costului de oportunitate al acestor cheltuieli militare mai mari, în condițiile în care programele europene de reducere a emisiilor și cele sociale sunt constant subfinanțate.
Principalul membru al alianței, SUA, alături de secretarul general olandez Mark Rutte, se așteaptă ca statele membre să aprobe propuneri de creștere dramatică a țintelor de cheltuieli pentru apărare, de la 2% la 5% din PIB.
Dar criticii spun că această concentrare pe militarizare – care vine peste majorările deja făcute de statele europene în ultimii ani – ignoră riscurile reale pentru securitate, generate de prăbușirea ecosistemelor și de criza socială.
„Dezbaterea privind finanțele publice în Europa nu a fost niciodată despre ce ne permitem, ci despre ce aleg guvernele să prioritizeze. După ce au angajat deja bugete mai mari pentru apărare, planurile de a crește și mai mult cheltuielile scot la iveală dublul standard aplicat investițiilor în climă, locuire și îngrijire. Dacă sume extraordinare pot fi mobilizate pentru armată – cu randamente economice reduse și beneficii sociale minime – atunci refuzul de a finanța tranziția justă și servicii publice mai puternice este clar o alegere politică, nu una economică”, a declarat Sebastian Mang, expert senior în politici publice la New Economics Foundation (NEF).
Conform propunerilor NATO, membrii ar urma să aloce 3,5% din PIB pentru „apărare dură”, adică tancuri, bombe și alte echipamente militare, și încă 1,5% pentru securitate extinsă, inclusiv amenințări cibernetice și mobilitate militară.
O analiză a NEF arată că ținta de 5% din PIB ar impune statelor membre NATO din UE să crească cheltuielile cu 613 miliarde de euro anual – o sumă cu mult peste deficitul anual estimat pentru atingerea obiectivelor verzi și sociale ale UE, cifrat între 375 și 526 de miliarde de euro.
Chiar și pentru a atinge doar ținta de 3,5%, statele NATO din UE ar trebui să găsească anual încă 360 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare.
Pentru a justifica această creștere, Donald Trump și alți oficiali americani s-au plâns în repetate rânduri că aliații europeni se bazează prea mult pe sprijinul militar american, iar Mark Rutte a avertizat cu privire la o „amenințare semnificativă și directă” din partea Rusiei. Dar NEF afirmă că această abordare nu are sens nici economic, nici în termeni de securitate.
„Creșterea bugetelor militare în timp ce se reduc cheltuielile pentru climă și sociale riscă să alimenteze reacții negative din partea publicului, să adâncească inegalitățile și să erodeze încrederea în instituțiile democratice. A cere cetățenilor să strângă cureaua în timp ce bugetele de apărare și profiturile investitorilor din industria armamentului cresc este un atac direct asupra rezilienței sociale pe care se bazează securitatea”, a arătat analiza NEF.
Luni, Marea Britanie s-a angajat să crească ținta de cheltuieli pentru apărare de la 3% la 5% din PIB până în 2035, în urma unor presiuni diplomatice. Think tank-ul Common Wealth a calculat că o creștere la 3,5% din PIB ar costa Regatul Unit încă 32 de miliarde de lire sterline anual.
Această sumă ar fi suficientă pentru a finanța, într-un singur an, ciclul de viață al unor parcuri eoliene onshore care ar genera 620 de terawați-oră – adică 88% din energia pe care Marea Britanie este proiectată să o consume anual până în 2050.
„Cererile pentru creșterea suplimentară a cheltuielilor militare implică un cost de oportunitate uriaș – prioritizarea energiei curate ar oferi acea securitate energetică a cărei lipsă a fost resimțită atât de dureros în 2022”, a spus Chris Hayes, economist-șef la Common Wealth.
Pe lângă costul de oportunitate, creșterea cheltuielilor militare implică și o creștere masivă a emisiilor de CO₂, în contextul în care tancurile, navele și avioanele consumă cantități uriașe de combustibili fosili pentru a fi produse și operate la scară largă.
La începutul lunii, The Guardian a relatat că planurile de înarmare ale statelor NATO (excluzând SUA) ar putea duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproape 200 de milioane de tone pe an.
NATO a fost contactată pentru un punct de vedere.
