După zeci de ani de tensiuni și amenințări, Israelul a lansat un atac fără precedent asupra Iranului, vizând instalații nucleare, oameni de știință și lideri militari. Premierul Benjamin Netanyahu a susținut că operațiunea a lovit „în inima programului de înarmare nucleară al Iranului”, scrie CNN. Cu toate acestea, Iranul susține că nu are arme nucleare.
Mai mult decât atât, evaluările internaționale – inclusiv cele ale serviciilor americane de informații – afirmă că programul nuclear iranian nu este în prezent înarmat. Totodată, Iranul neagă constant faptul că ar urmări construirea unei bombe nucleare și susține că scopul programului este exclusiv energetic.
Cât de aproape este Iranul de a construi o bombă nucleară?
Iranul nu are oficial o armă nucleară, dar a acumulat progrese semnificative. A dezvoltat o capacitate avansată de îmbogățire a uraniului – procesul esențial pentru obținerea combustibilului necesar armelor nucleare. În 2023, inspectorii ONU au descoperit uraniu îmbogățit la 83,7% – aproape de pragul necesar pentru armament (90%). De asemenea, stocul de uraniu îmbogățit la 60% a crescut recent la peste 400 de kilograme – suficient, dacă este procesat suplimentar, pentru până la nouă bombe nucleare.
Potrivit experților, Iranul are nevoie de una până la două săptămâni pentru a produce suficient material fisionabil pentru o armă, dacă ar decide să facă acest pas.
Ce este uraniul îmbogățit?
Uraniul natural conține doar 0,7% uraniu-235 – izotopul necesar atât pentru reactoare nucleare, cât și pentru arme. Pentru uz civil, uraniul este îmbogățit până la 3,67%. Pentru arme, trebuie îmbogățit la circa 90%. Procesul folosește centrifuge avansate care separă uraniu-235 de uraniu-238. Iranul operează mii de astfel de centrifuge, inclusiv modele de ultimă generație (IR-6, IR-9), care permit o îmbogățire rapidă.
De ce este controversat programul nuclear iranian?
Controversa gravitează în jurul lipsei de transparență și a ritmului rapid al progreselor. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP), dar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) îl acuză de încălcare a obligațiilor de transparență. Recent, AIEA a adoptat o rezoluție oficială prin care acuză Iranul de încălcarea tratatului pentru prima dată în aproape 20 de ani, ceea ce a declanșat o reacție amenințătoare din partea Teheranului.
Ce s-a întâmplat cu acordul nuclear?
În 2015, Iranul a semnat un acord cu șase mari puteri, angajându-se să limiteze îmbogățirea uraniului, să reducă stocurile și să permită inspecții. În schimb, a beneficiat de ridicarea unor sancțiuni. Acordul a fost abandonat de SUA în 2018, sub administrația Trump. Iranul a reacționat reluând îmbogățirea și eliminând echipamentele de monitorizare AIEA.
Negocierile pentru relansarea acordului, inițiate de administrația Biden, s-au blocat în 2022.
Unde se află instalațiile nucleare ale Iranului?
Printre cele mai importante se numără:
-
Natanz – principala uzină de îmbogățire a uraniului, țintă a mai multor atacuri israeliene;
-
Fordow – amplasată într-o zonă muntoasă și greu accesibilă;
-
Isfahan și Bushehr – locații pentru activități nucleare și energetice;
-
Alte facilități subterane, construite pentru a rezista eventualelor bombardamente.
În ultimul atac, șase oameni de știință iranieni au fost uciși, iar Natanz ar fi fost grav avariată, potrivit surselor iraniene și imaginilor din satelit.
Ce urmează
Iranul consideră programul nuclear o chestiune de mândrie națională și suveranitate tehnologică. Deși susține că nu vrea o bombă nucleară, progresele tehnologice și retorica din ce în ce mai agresivă sporesc temerile internaționale.
Deocamdată, Iranul nu are o armă nucleară, dar are tot ce îi trebuie pentru a construi una – și într-un timp foarte scurt, dacă decide acest lucru. Ce urmează va depinde de echilibrul fragil dintre diplomație, presiune militară și jocuri geopolitice în Orientul Mijlociu.
Ştiri video recomandate
