În timpul Războiului Rece, un sat din vestul Germaniei era considerat de strategi americani unul dintre locurile în care ar fi putut începe al Treilea Război Mondial. Localitatea Hattenbach urma să fie transformată într-un câmp de luptă nucleară, iar planurile militare prevedeau folosirea armelor atomice pentru a opri o eventuală ofensivă sovietică prin celebrul Fulda Gap, potrivit unui reportaj publicat de Der Spiegel.
Un manual tactic al Școlii de Comandă a Armatei SUA, intitulat „Conventional-Nuclear Operations”, descria încă de la mijlocul anilor 1970 modul în care urma să fie contracarată o străpungere a Pactului de la Varșovia în estul landului Hessa. Planul, cu numele de cod „Package Zebra”, prevedea lansarea a 141 de focoase nucleare, fiecare cu o putere de până la zece kilotone. Potrivit calculelor activiștilor pentru pace, puterea totală de distrugere ar fi fost de 20 de ori mai mare decât cea a bombei atomice „Little Boy”, lansată asupra Hiroshimei.
Aceste planuri au devenit publice în Germania abia în 1981, odată cu difuzarea unui documentar american cunoscut și sub numele de „filmul Hattenbach”.
„Am fost cuprins de groază”, își amintește pastorul Karl-Werner Brauer, din localitatea vizată, într-un interviu acordat publicației germane.
Dezvăluirile au provocat un val de reacții. Deputatul ecologist din Bundestag și viitorul ministru de Externe Joschka Fischer a depus o interpelare parlamentară, iar o delegație japoneză din Hiroshima a vizitat Hattenbach pentru a-și exprima solidaritatea cu locuitorii. La rândul său, Der Spiegel a publicat un reportaj despre „ținta nucleară Hattenbach”, iar istoricul Susanne Schregel avea să scrie ulterior că satul devenise „un simbol mediatic al posibilei distrugeri a celor două state germane”.
Satul aflat în calea invaziei
Hattenbach a fost victima poziției sale geografice. Satul este situat în valea Fulda, o depresiune aflată între masivele Knüll și Vogelsberg, precum și Rhön și Spessart. Militarii americani numeau această zonă Fulda Gap, un culoar considerat cea mai probabilă rută de înaintare pentru trupele Pactului de la Varșovia.
Aici, Războiul Rece s-ar fi putut transforma într-un conflict deschis pe teritoriul Germaniei. Cele două blocuri militare se confruntau cu arsenale capabile să distrugă planeta de mai multe ori, iar în cazul unei invazii sovietice americanii ar fi fost nevoiți să apere un teritoriu care nu le aparținea, chiar cu prețul unei devastări nucleare.
Astăzi, peisajul de la granița dintre Rasdorf, în Hessa, și Geisa, în Turingia, pare idilic. Văi presărate cu sate se întind între dealuri și munți împăduriți. În timpul Războiului Rece însă, aceeași regiune era privită drept locul în care ar fi putut începe al Treilea Război Mondial.
Peste 5.000 de focoase nucleare pe teritoriul Germaniei
În timpul Războiului Rece, Statele Unite au depozitat arme nucleare în peste 100 de baze din Germania de Vest, inclusiv la Ramstein, Nörvenich și lângă Memmingen. În Germania de Est existau aproximativ 30 de depozite secrete pentru focoase sovietice, printre care cele de la Himmelpfort și Großenhain.
La apogeul confruntării dintre cele două blocuri, pe teritoriul german se aflau peste 5.000 de focoase nucleare. Era vorba nu doar despre bombe aeriene, ci și despre rachete cu rază scurtă de acțiune, obuze de artilerie și mine nucleare controlate de la distanță.
După căderea Zidului Berlinului, Uniunea Sovietică și-a retras complet armele nucleare din Germania de Est până în 1991. Și Statele Unite și-au redus arsenalul în cadrul programului Presidential Nuclear Initiatives. În prezent, se estimează că în Germania au mai rămas aproximativ 20 de bombe nucleare americane de tip B61, depozitate la baza aeriană Büchel, în cadrul conceptului NATO de partajare nucleară.
De ce era atât de important Fulda Gap
Pentru strategii americani, Fulda Gap reprezenta cea mai probabilă rută de atac a Pactului de la Varșovia. Generalul Donn Starry explica faptul că traseul prin această depresiune era „cea mai scurtă cale spre Rin” și, implicit, spre Franța.
Istoricul militar Helmut Hammerich scria în 2015 că, pentru contemporanii Războiului Rece, era aproape de la sine înțeles că principala ofensivă a Pactului de la Varșovia în sudul Germaniei urma să treacă prin Fulda Gap. În 1994, fostul comandant al trupelor sovietice din Germania avea să confirme că Fulda ar fi fost prima țintă în cazul izbucnirii unui război.
Volker Bausch, fost director al Fundației Point Alpha, afirma că, potrivit cercetărilor disponibile, în Fulda Gap ar fi fost folosite arme nucleare tactice, care ar fi transformat regiunile Rhön, Spessart și Vogelsberg într-un pustiu radioactiv.
O alarmă falsă care putea schimba istoria
Istoricul militar Heiner Möllers avertizează însă că multe documente rămân încă inaccesibile. Potrivit acestuia, sovieticii au retras toate documentele din bazele RDG în 1990, iar arhivele trupelor americane sunt încă clasificate.
Într-un asemenea context, chiar și o eroare de interpretare putea declanșa o catastrofă. Fostul militar american Jim Payne își amintește că, într-o dimineață, operatorul radar a anunțat că 50 de grăniceri est-germani se aflau chiar lângă gardul de frontieră. Comandantul era gata să activeze lanțul de alertă militară, însă ceața s-a risipit înainte de emiterea ordinului.
„Erau doar niște iepuri de câmp”, își amintește Payne.
Un uriaș câmp militar
În timpul Războiului Rece, estul landului Hessa devenise un adevărat câmp militar. Corpul V al Armatei SUA, cu sediul la Frankfurt, avea unități staționate la Fulda, Bad Hersfeld, Gelnhausen și Hanau. În regiune aveau loc constant exerciții militare, la care participa și Bundeswehr.
În jurul orașului Schlitz se desfășurau anual între 30 și 40 de manevre. La mijlocul anilor 1980, numărul exercițiilor din districtul Vogelsberg ajunsese la 166 pe an. Aproximativ 3.600 de vehicule pe șenile traversau câmpurile și drumurile agricole, provocând pagube estimate la opt milioane de mărci. Tancurile distrugeau albiile râurilor, elicopterele împrăștiau kerosen peste sate, iar avioanele de luptă zburau la joasă altitudine deasupra acoperișurilor.
Locuitorii aveau să afle abia mai târziu că trăiau într-unul dintre cele mai periculoase locuri din Europa în eventualitatea izbucnirii unui război nuclear. După dezvăluirile privind Fulda Gap, regiunea a devenit unul dintre simbolurile mișcării pentru pace din Germania de Vest.
