Algoritmii creați pentru a determina utilizatorii să stea cât mai mult timp conectați sunt în centrul strategiei rețelelor sociale și reprezintă noua "țintă" a Guvernului laburist din Australia, scrie AFP, potrivit Agerpres.
Țara a interzis, în premieră, accesul adolescenților la rețelele sociale, iar Parlamentul australian dezbate, săptămâna aceasta, nou proiect de lege privind securitatea online. Proiectul vizează să oblige giganții tehnologici să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii care generează recomandări automate personalizate.
AFP a făcut o sinteză cu cele mai importante lucruri de știut despre acești algoritmi.
Ce sunt algoritmii folosiți de TikTok, Facebook, YouTube și alte platforme
Pe TikTok, YouTube sau orice altă platformă online, conținutul este afișat în funcție de interesele utilizatorului.
Postările sunt selectate în conformitate cu regulile de programare, altfel spus, cu celebrii algoritmi. Aceștia prezic ce conținuturi vor determina utilizatorul să interacționeze, provocându-i interesul sau ostilitatea.
Algoritmii se bazează pe cunoștințele pe care le au despre utilizator: ce conținuturi a publicat, cu care conținuturi a interacționat, vârsta, profesia sau chiar locația sa. Giganții rețelelor sociale păstrează, în general, secretă rețeta algoritmilor lor, care de multe ori stă la baza succesului pe care aceștia îl au.
Creează dependență? Cu siguranță
Capcana este binecunoscută de utilizator și, cu toatea astea, utilizatorul cade în ea aproape de fiecare dată: își propune să deschidă o aplicație pentru cinci minute și, când ridică privirea din ecran, constată că a trecut o oră.
Rețelele sociale sunt concepute tocmai în acest scop, afirmă cercetătorii și activiștii.
"Aceste platforme au dezvoltat funcționalități care creează dependență și care îi țin pe copii și pe adulți online mai mult timp decât și-ar dori, adesea în detrimentul somnului, al stării lor de bine și al legăturii cu lumea reală", a explicat Mark Williams, profesor onorific de neuroștiințe cognitive la Universitatea Macquarie din Sydney, Australia.
Printre aceste mecanisme se numără, spre exemplu, derularea la infinit a conținutului, "recompensele" variabile sau notificările urgente.
"Această imprevizibilitate stimulează sistemul 'dopaminergic' (asociat dopaminei, n.r.) și creează un ciclu compulsiv de căutare și anticipare", spune, la rândul său, Quynh Hoang, conferențiar la Universitatea din Leicester, Marea Britanie.
Mecanismul explicat poate crea o dependență similară cu cea de o substanță interzisă, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista Cureus.
Care sunt pericolele
Rețelele sociale "sunt concepute ca să ne capteze atenția, iar asta înseamnă, de prea multe ori, ca accentul să fie pus pe conținuturi provocatoare și extreme, deoarece indignarea generează implicare, iar implicarea generează profit", a indicat Steven Roberts, de la Universitatea Monash din Melbourne, Australia.
Spre exemplu, algoritmii sunt acuzați că îi îndreaptă pe adolescenți către conținuturi care promovează misoginia și violența împotriva femeilor.
Conform unui studiu realizat de asociația australiană Movember, rețelele sociale îi conduc pe bărbații tineri către aceste conținuturi. Se pornește de la postări aparent inofensive despre sport către content violent. Aceste vizionări pot să influențeze comportamente în viața reală.
"Cercetarea noastră la nivel național, realizată pe un eșantion de peste 2.600 de profesori, a relevat că (...) 70% dintre aceștia au constatat, frecvent sau ocazional, impactul influencerilor din 'manosferă' asupra atitudinilor și comportamentului elevilor", a subliniat Roberts.
Ce propune Australia
Proiectul de lege australian ar urma să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii de recomandare, dacă doresc acest lucru.
De asemenea, proiectul prevede obligarea companiilor să protejeze minorii împotriva pornografiei, a hărțuirii online, a conținuturilor care glorifică infracționalitatea sau care încurajează tulburările alimentare.
Această inițiativă vizează reorientarea platformelor către postările persoanelor și paginilor urmărite de utilizator, dacă acesta dorește acest lucru.
Într-un sondaj realizat în 2025 pe un eșantion de peste 6.000 de persoane din șase țări, doar una din cinci persoane a declarat că ar dezactiva recomandările personalizate dacă ar putea, a notat remarcat Lisa Harrison, conferențiar în domeniul comunicării și mass-media la Universitatea Flinders din Australia.
"Algoritmul își face bine treaba, iar minoritatea care alege să îl dezactiveze va constata că fluxul de noutăți de la prietenii și creatorii pe care îi urmărește este mai puțin animat decât cel pe care l-a părăsit", a anticipat ea.
