Antena 3 CNN Externe Cel mai mare câmp minat din Europa modernă: Ucraina trăiește cu un milion de mine împrăștiate

Cel mai mare câmp minat din Europa modernă: Ucraina trăiește cu un milion de mine împrăștiate

Anamaria Nedelcoff
4 minute de citit Publicat la 13:14 26 Aug 2025 Modificat la 13:14 26 Aug 2025
mine razboi
Activiștii locali spun că incidentele sunt atât de frecvente încât unii locuitori nici nu le mai raportează. sursa foto: Getty

Dispozitive neexplodate, lăsate în urma bombardamentelor rusești, acoperă peisajul, ucid sute de oameni și îi obligă pe locuitori să evite drumurile, parcurile și pădurile.

În nord-estul Ucrainei, la mai puțin de 50 km de granița cu Rusia, se află orașul Șostka. În primele luni ale invaziei pe scară largă, a fost blocat, iar de atunci este ținta constantă a bombardamentelor și atacurilor cu drone rusești.

Însă, chiar dacă atacurile s-ar opri, pericolul invizibil va rămâne mult timp: dispozitivele neexplodate. Ucraina este, astăzi, una dintre cele mai minate țări din lume, cu aproximativ un sfert din teritoriu – o suprafață mai mare decât Anglia – contaminat cu explozibili, scrie The Guardian.

Chiar și înainte ca Rusia să-și intensifice bombardamentele în această vară, Șostka și regiunea Sumî acumulaseră deja un număr mare de mine și alte muniții neexplodate. În Sumî, asta înseamnă drumuri pe care sătenii obișnuiau să circule și care nu mai pot fi folosite, parcuri și păduri devenite capcane, câmpuri fertile abandonate.

„Acum câteva zile, erau 40 de drone Shahed deasupra noastră. Ele pot arunca mine acum, așa că, chiar dacă nimic nu explodează imediat, mereu există șansa ca ceva să se detoneze mai târziu”, spune Yelyzaveta Kyseliova, 21 de ani, localnică din Șostka și specialistă în explozibili.

Țările cu cele mai multe mine terestre

  • Rusia – deține cel mai mare stoc de mine terestre din lume (26,5 milioane) și le-a folosit pe scară largă în Ucraina din 2022, inclusiv aruncându-le din drone.
  • Ucraina – cea mai contaminată țară din lume cu mine, potrivit ONU, cu circa 23% din teritoriu ce necesită verificări pentru riscuri explozive.
  • Myanmar – cel mai mare număr documentat de victime ale minelor în 2023 (1.003).
  • Siria – sute de civili au fost uciși de mine când s-au întors acasă după căderea regimului Assad.
  • Irak – terenuri extinse contaminate în urma războiului Iran–Irak (1980–88), a războiului din Golf (1991) și a invaziei din 2003.
  • Egipt – încă grav contaminat de minele din Al Doilea Război Mondial și din războaiele cu Israel (1956, 1967, 1973).
  • Laos – peste 270 de milioane de bombe cu dispersie aruncate în timpul războiului din Vietnam; circa 80 de milioane sunt încă neexplodate, contaminând 30% din teritoriu. Aproximativ 20.000 de oameni – 40% copii – au fost uciși sau răniți.
  • Bosnia și Herțegovina, Cambodgia, Vietnam, Columbia, Liban și Libia – mari suprafețe încă grav contaminate de mine și muniții neexplodate.

„Oamenii sună de obicei la armata ucraineană când văd ceva suspect, dar minele sunt acum peste tot, aruncate de drone, împrăștiate de rachete. Acum două săptămâni, o familie a fost ucisă pe un drum pe care circulase ani la rând. Nu era un drum ascuns. Mina fusese pusă acolo recent, probabil de o dronă”, explică Kyseliova.

Activiștii locali spun că incidentele sunt atât de frecvente încât unii locuitori nici nu le mai raportează.

În sudul Ucrainei, la Herson – oraș aflat sub bombardamente constante – Liudmyla Krîvorotko trăiește cu pierderea a doi dintre copiii ei din cauza unei mine.

În iarna lui 2022, Krîvorotko și cei patru copii ai săi au părăsit orașul lor recent eliberat, dar încă sub foc rusesc, pentru a se adăposti la rude. Pe drum, armata rusă lăsase mine și explozibili care transformaseră drumurile civile în capcane. Mașina lor a detonat una dintre aceste mine.

„Doi dintre copiii mei – fiul de 19 ani și fiica de 22 de ani – au murit pe loc. Am leșinat, iar fiica mea cea mică a fost grav rănită. Fiul meu de 14 ani, Mykhailo, a suferit o comoție, dar ne-a tras afară din mașină”, povestește femeia.

Cu plămânul perforat și coastele rupte, Krîvorotko a supraviețuit. Fiica cea mică are încă cicatrici pe față și pe piept. „Nu avem unde să mergem în siguranță, fiecare loc a fost infectat de război”, spune ea, la doi ani după tragedie.

„Un nivel de complexitate pe care nu l-am mai văzut”

Mina clasică conține o încărcătură explozivă care se declanșează la atingere, când e călcată sau când e atins un fir-capcană. Vin în diverse forme și dimensiuni, în funcție de țintă. Forțele sovietice au folosit în Afganistan mici explozibili în formă de „fluture”, care încă rănesc copii curioși – dispozitive găsite acum și în Ucraina, în teritoriile eliberate.

De la începutul invaziei, aproape 1.000 de persoane au fost rănite și 359 ucise de mine și alte resturi explozive de război, inclusiv cel puțin 18 copii, potrivit datelor serviciului ucrainean pentru situații de urgență.

Expertul ONU Paul Heslop estimează că există deja peste un milion de mine împrăștiate pe teritoriul Ucrainei.

„În zonele-tampon, unde artileria are o rază de circa 30 km, sunt enorm de multe obuze, rachete, grenade și mortiere neexplodate. Nivelul de complexitate și de amploare este ceva ce nu am mai văzut înainte”, spune el.

Dilema Ucrainei: deminare sau apărare?

Recent, Ucraina, alături de Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania, a anunțat retragerea din Convenția de la Ottawa, care restricționează folosirea majorității tipurilor de mine terestre. Motivele invocate: amenințările din partea Rusiei.

„În contextul unei amenințări asimetrice, Ucraina este forțată să asigure un nivel adecvat de capacitate de apărare”, spune Andrii Danyk, responsabil cu operațiunile de deminare. Totuși, „deminarea umanitară rămâne una dintre prioritățile politicii de stat”.

Înapoi în Sumî, Kyseliova lucrează cu Crucea Roșie Ucraineană pentru a instrui oamenii cum să recunoască pericolele și cum să se protejeze.

„Facem multe activități educaționale. Le spunem oamenilor ce să facă și ce să nu facă dacă dau peste mine. Încercăm să arătăm cum să fie mai în siguranță”, explică ea.

Dar, chiar și așa, schimbarea comportamentului e dificilă. „Oamenii se obișnuiesc cu războiul. Atâta timp cât nu sunt uciși, cred că e în regulă. Copiii și adolescenții sunt cei mai expuși. Copiii ridică lucruri de pe jos. Iar adolescenții vor să testeze ce e periculos”, avertizează ea.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Parteneri
x close