China a amenințat, joi, din nou Taiwanul, spunând despre acesta că „nu a fost niciodată o țară, nu este una acum și nu va fi niciodată”. Amenințarea vine la o săptămână după ce armata chineză a făcut noi exerciții militare în jurul insulei ca „pedeapsă” pentru „forțele separatiste”. Recent, imagini și informații despre barje de invazie și vase de tăiere de cabluri subacvatice i-au pus în alertă pe experții în apărare, care se tem că o invazie ar putea fi iminentă.
Purtătorul de cuvânt al armatei chineze, Wu Qian, a declarat, joi, la conferinţa de presă lunară a ministerului apărării chinez, că aceste exerciţii, care au implicat peste 50 de avioane de război, au avut ca scop „testarea şi îmbunătăţirea capacităţilor de luptă ale trupelor”, conform EFE, citat de Agerpres.
Wu a răspuns la o întrebare despre un discurs rostit pe 13 martie de preşedintele taiwanez, William Lai, considerat un „separatist” şi un „agitator” de către autorităţile de la Beijing, în care liderul de la Taipei a descris pentru prima dată China drept o „forţă externă ostilă”.
La patru zile după respectivul discurs, forţele chineze au făcut cea mai mare mobilizare în apropierea insulei din octombrie anul trecut.
Potrivit purtătorului de cuvânt chinez, manevrele au reprezentat o „pedeapsă severă pentru activiştii separatişti taiwanezi şi un avertisment pentru forţele intervenţioniste”, referindu-se la Statele Unite, principalul furnizor de armament al guvernului de la Taipei.
Exerciţiile au fost „complet necesare şi justificate”, a spus Wu, adăugând că forţele chineze „rămân pregătite să lupte şi să câştige un război”.
„Suntem pregătiţi să luptăm şi să câştigăm şi să învingem decisiv toate încercările separatiste. Orice încercare de a separa Taiwanul de patria-mamă este sortită eşecului”, a mai spus oficialul citat.
„Taiwanul nu poate opri tendinţa istorică de reunificare cu China”, a mai susținut el. Insula nu a făcut niciodată parte din actualul stat chinez, fondat în 1949, la proclamarea Republicii Populare Chineze, pe ruinele fostei Republici China, al cărui guvern s-a refugiat pe insula Taiwan.
William Lai a anunţat, recent, o creştere a bonusurilor pentru trupele taiwaneze. Wu Qian a calificat aceste ajustări salariale drept „trucuri” şi a amenințat că „orice încercare de a folosi forţa pentru a preveni reunificarea este un efort zadarnic”.
„Tendinţa istorică spre reîntregirea patriei, care va avea loc fără îndoială, nu poate fi oprită (...). Armata chineză este mai mult decât capabilă să distrugă orice forţă care urmăreşte independenţa”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Noi exerciții civile de apărare în Taiwan
Sute de persoane au participat, joi, la un exerciţiu de apărare civilă desfăşurat în oraşul Tainan, din sudul Taiwanului, menit să testeze capacitatea de răspuns a populaţiei şi a serviciilor publice la dezastre naturale sau potenţiale atacuri din China, în prezenţa preşedintelui William Lai.
Acestea sunt primele exerciţii de acest fel care au loc pe insulă de la preluarea de către Lai a mandatului său prezidențial, în luna mai a anului trecut.
„Este mai bine să previi decât să vindeci (...). Nu trebuie să avem încredere că inamicul nu va veni, ci mai degrabă să avem încredere că suntem pregătiţi să-l confruntăm”, a declarat Lai, care a observat manevrele însoţit de un grup de diplomaţi străini, inclusiv de ambasadorul de facto al SUA în Taiwan, Raymond Greene.
„Sperăm că prin puterea - nu numai a forţelor armate, ci şi a rezistenţei defensive a întregii societăţi - putem asigura securitatea Taiwanului şi să obţinem pacea printr-o demonstraţie de forţă”, a adăugat preşedintele.
În timpul exerciţiilor, care au implicat oficiali, pompieri, poliţişti şi sute de civili, au fost simulate o serie de scenarii complexe, inclusiv o explozie în portul Tainan şi un tsunami declanşat de un cutremur puternic.
Sarcinile au inclus transportul răniţilor, efectuarea de intervenţii chirurgicale pe teren şi organizarea echipelor de intervenţie în situaţii de urgenţă, toate fără implicarea directă a forţelor armate, care s-au limitat să împrumute echipament medical şi să furnizeze corturi pentru adăpostirea victimelor.
Aceste exerciţii s-au desfăşurat în cadrul Comitetului de Rezistență pentru Apărarea Întregii Societăţi, un grup creat de administrația prezidențială din Taiwan pentru a întări capacităţile de răspuns ale populaţiei în faţa unor eventuale dezastre, inclusiv a unui atac din China.
Coliziune între un vas taiwanez și un pescador al Chinei
O navă de război taiwaneză şi un pescador al Chinei s-au ciocnit, joi dimineaţă, devreme, în largul coastei oraşului Taichung, în vestul insulei, fără a se înregistra morţi sau răniţi pe niciuna dintre nave, au raportat surse militare.
Incidentul s-a produs la ora locală 00:38, când nava de debarcare taiwaneză Chung Ho şi nava de pescuit chinezească Minlianyu 61756 au fost implicate într-o „coliziune uşoară” la aproximativ 83,3 kilometri de portul Taichung, se arată într-un comunicat al marinei taiwaneze.
„Niciun membru al echipajului de nicio parte nu a fost rănit, iar pagubele suferite nu au afectat siguranţa navigaţiei”, se arată în comunicatul oficial.
Garda de Coastă din Taiwan a trimis imediat două nave pentru a „strânge dovezi” la faţa locului, se adaugă în comunicat.
„Ulterior va fi făcută o anchetă în conformitate cu reglementările relevante pentru a clarifica atribuirea responsabilităţii”, au precizat reprezentanții marinei din Taiwan, fără a oferi alte detalii.
Taiwanul rămâne o democrație care se autoguvernează, în ciuda pretențiilor făcute de regimul chinez asupra teritoriului său.
Un ultim vestigiu al Războiului Civil Chinez (1927-1949), guvernul actual de la Taipei este succesorul Republicii China inițiale, fondată după prăbușirea monarhiei sub dinastia manciuriană Qing.
Kuomintang-ul înfrânt de comuniști s-a refugiat pe insula Taiwan în 1949 unde a continuat să clameze suveranitatea asupra întregii Chine și legitimitatea sa ca unic guvern al Chinei.
Recent, însă, Taiwanul (numele său oficial este Republica China – n. red.) pare să dorească mai degrabă să rămână independent față de China continentală și a renunțat, în mare parte, la pretențiile de suveranitate concurente cu Partidul Comunist Chinez.
