Vreme de decenii, liderii statelor arabe din Golful Persic au văzut relația lor cu Statele Unite din prisma unui parteneriat strategic. Doar Donald Trump a văzut-o diferit – „Rege, noi vă protejăm. S-ar putea să nu rezistați două săptămâni aici fără noi. Trebuie să începeți să plătiți pentru armată”, declara Trump în 2018, referindu-se la monarhul saudit și făcând din nou evidentă viziunea sa tranzacțională față de viață, lume și diplomație, scrie CNN.
Un an mai târziu, Arabia Saudită suferea cel mai mare atac pe teritoriul său din decenii, când bombardamente asupra instalațiilor petroliere-cheie ale regatului saudit au dus la pierderea unei jumătăți a producției de țiței saudit.
Deși Statele Unite au dat vina pe Iran pentru atac și l-au condamnat, statele din Golf au rămas cu întrebări – cât de dispuși sunt americanii să intre în confruntări cu Iranul pentru ele.
Până la momentul intrării lui Trump în funcție în al doilea mandat, liderii statelor arabe deja își făcuseră temele. Arabii s-au angajat să investească o mulțime de bani în SUA, iar Trump a ales regiunea pentru prima sa vizită în străinătate în al doilea mandat.
„O să protejăm țara asta”, declara președintele american în capitala qatareză Doha, în luna mai a anului trecut.
Acel angajament a trecut prin cel mai greu test al său, anul acesta.
În ciuda eforturilor statelor din Golf pentru evitarea unui conflict regional, SUA și Israelul au lansat războiul contra Iranului, declanșând represaliile feroce ale iranienilor în Golf. Atunci, statele din Golf au fost nevoie să contempleze din nou ce înseamnă, de fapt, protecția americană.
Marco Rubio a ajuns în regiune, marți, având misiunea dificilă de a convinge statele din Golf că angajamentele de securitate ale Statelor Unite rămân intacte.
Totuși, pentru țările arabe, întrebarea nu mai este dacă SUA rămân angajate să le furnizeze securitate, ci dacă acordul de pace cu Iranul e avantajos pentru ele sau nu.
„Din perspectiva statelor din Golf, războiul din Iran reprezintă un dezastruos punct de cotitură pentru ordinea de securitate”, spuen Hasan Alhasan, cercetător la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), care vede acordul ca parte a unui început de retragere strategică a americanilor din regiune.
„Dezangajarea americanilor din Golf și fluxul de resurse financiare și economice către Iran nu vor face decât să încurajeze regimul de la Teheran.
În orice caz, statele arab au facilitat și sprijinit acordul de armistițiu SUA-Iran. Pentru ei, un acord rău tot e mai bun decât un război”, a explicat el pentru CNN.
Rubio încearcă să încălzească din nou relațiile
Turneul lui Rubio include Emiratele Arabe Unite, Bahrainul și Kuweitul, trei state din Golf care au fost cel mai grav afectate de atacurile iraniene din timpul războiului și care se numără probabil printre cele mai sceptice față de detensionarea aflată în curs de conturare între SUA și Iran.
„Vrem să aflăm ce cred, mai ales după acordul încheiat în Elveția în weekend, și să ne asigurăm că punctele lor de vedere sunt luate în considerare în fiecare decizie pe care o luăm, pentru că sunt partenerii noștri”, a declarat Rubio, la sosirea sa la Abu Dhabi, referindu-se la acord.
Statele din Golf s-au opus acordului nuclear cu Iranul, încheiat în 2015 de administrația Obama, și l-au susținut pe Trump când acesta l-a denunțat în 2018, deoarece nu răspundea preocupărilor lor.
Acordul aflat în curs de conturare între SUA și Iran va provoca probabil și mai multă neliniște în capitalele din Golf, nu doar pentru că lasă nerezolvate multe dintre aceste preocupări, ci și pentru că vine pe fondul a ceea ce Alhasan a descris drept „o pierdere majoră a încrederii în SUA”. Un diplomat de rang înalt din Golf a declarat pentru CNN că războiul a arătat că „Iranul avea un plan bine pus la punct pentru a ataca” statele din Golf.
Acordul îi acordă regimului iranian un rol oficial în supravegherea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, alături de Oman. Asta înseamnă că o mare parte din comerțul maritim al statelor din Golf — și, mai important, exporturile lor energetice — ar putea avea loc sub supravegherea Iranului.
Acordul nu abordează nici programul de rachete al Iranului, nici rețeaua sa de grupări militante care acționează ca interpuși — preocupări pe care multe state din Golf le consideră mai urgente decât activitățile nucleare ale Iranului. Rubio a declarat, marți, la Abu Dhabi, că programul de rachete al Iranului va fi „cu siguranță abordat în aceste discuții”. Trump a părut, însă, să minimalizeze problema săptămâna trecută, afirmând că ar fi corect ca Iranul să aibă rachete, dacă și Arabia Saudită are.
Acordul necesită și sprijinul statelor din Golf, deoarece include un fond de reconstrucție pentru Iran, în valoare de 300 de miliarde de dolari. Trump a prevăzut finanțare din partea statelor din Golf pentru această inițiativă, însă există puține dovezi că acestea au făcut același lucru. Arabia Saudită a transmis că nu are „niciun detaliu” despre propunere, în timp ce Qatarul și-a exprimat interesul, fără să își asume oficial participarea.
Rubio a declarat că, în timpul turneului său, nu le va cere aliaților ajutor financiar pentru fondul de reconstrucție a Iranului, în valoare de 300 de miliarde de dolari, numind această chestiune „o discuție pentru mult mai târziu”.
O înțelegere cu Iranul
Statele din Golf recunosc că, deocamdată, au puține alternative la SUA ca principal partener de securitate. Chiar dacă rolul de securitate al SUA este perceput ca fiind în declin, parteneriatele economice ale guvernului american cu state individuale din regiune rămân solide, iar țări precum Emiratele Arabe Unite promit să-și consolideze și mai mult legăturile cu SUA.
Modul în care va evolua relația statelor din Golf cu administrația Trump după război rămâne neclar, a declarat diplomatul de rang înalt din Golf pentru CNN înainte de semnarea acordului. Nu se știe nici dacă relația va evolua spre un aranjament de securitate mai formal, care ar obliga guvernul american să intervină dacă securitatea statelor din Golf ar fi amenințată.
Chiar și așa, unele state din Golf caută deja să-și diversifice achizițiile militare, în special orientându-se spre Turcia ca furnizor alternativ de armament, a declarat diplomatul.
Războiul i-a obligat, de asemenea, pe liderii din Golf să analizeze mai serios posibilitatea unei înțelegeri pe termen lung cu Iranul. Deși nicio putere regională nu este în prezent capabilă să înlocuiască SUA ca garant al securității statelor din Golf, oficialii iau tot mai serios în calcul un viitor în care America va juca un rol mult mai redus în arhitectura regională de securitate, a spus diplomatul. Un posibil cadru ar putea fi un pact regional de neagresiune cu Iranul.
Cum ar putea fi convins Iranul să accepte o asemenea înțelegere rămâne însă o altă problemă. Pe măsură ce încrederea în garanțiile de securitate oferite de SUA scade, statele din Golf au puține instrumente pentru a influența regimul iranian, în afară de comerț, investiții și cooperare economică.
Analiștii avertizează că diplomația, de una singură, nu va oferi probabil garanțiile de securitate pe care le caută statele din Golf.
Alhasan, de la IISS, se îndoiește că Iranul ar respecta un pact de neagresiune „în absența unei capacități credibile de descurajare a statelor arabe din Golf”, susținând că acestea trebuie mai întâi să creeze „condițiile strategice potrivite pentru a-l încuraja pe Iran”.
„Un pact de neagresiune are puține șanse să schimbe modul în care Iranul își evaluează interesele strategice”, a spus el. „Pentru aceasta, statele arabe din Golf trebuie mai întâi să reducă dezechilibrul strategic față de Iran, printr-o capacitate credibilă de descurajare, o apărare mai puternică și mai bine integrată, precum și măsuri solide de reziliență.”
Regândirea relațiilor
Comentatorii din Golf, din publicații apropiate de stat, analizează și ei tot mai atent întrebări mai profunde despre rolul Iranului în regiune, depășind retorica de confruntare care domina cândva o mare parte a dezbaterii publice.
Un articol de opinie publicat săptămâna aceasta de cotidianul saudit Asharq al-Awsat a sugerat că situația în care se află Iranul l-ar fi putut împinge spre o atitudine conflictuală în regiune și a ridicat întrebarea dacă diplomația îl poate determina să adopte o poziție mai moderată.
Chiar înainte de război, comentatorul saudit, Abdulrahman Alrashed, a respins într-un articol ideea că un Iran slab și izolat ar fi în interesul statelor din Golf. Obiectivul, a spus el, nu este slăbirea permanentă a Republicii Islamice, ci schimbarea comportamentului său și integrarea ei într-o ordine regională mai stabilă.
Dacă statele din Golf își regândesc relația cu Iranul, acest lucru se datorează parțial și faptului că își regândesc relația cu SUA.
„Ideea că America este un aliat strategic pe care te poți baza este acum pusă serios sub semnul întrebării în statele din Golf”, a declarat Firas Maksad, director pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Eurasia Group. El a susținut că războiul a fost punctul culminant al unor ani de dezamăgiri care au erodat treptat încrederea statelor din Golf în garanțiile de securitate oferite de SUA.
„Țările din Golf trebuie să ajungă la o înțelegere cu Iranul deoarece nu au deplină încredere în Statele Unite. Pe termen lung, nu este vorba doar despre detensionare, ci și despre descurajare. Ele trebuie să-și dezvolte propriile capacități militare”.
Ştiri video recomandate
