La Casa Albă se discută în aceste zile posibilitatea unei invazii terestre în Iran, în condițiile în care bombardamentele și loviturile chirurgicale împotriva liderilor iranieni nu par să ducă la deznodământul sperat de americani și israelieni – prăbușirea regimului ayatollahilor.
În briefing-uri aproape zilnice cu oficiali militari de rang înalt, la Casa Albă, Donald Trump a evaluat o multitudine de opțiuni – inclusiv cea mai problematică, defășurarea de trupe la sol în Iran, scrie CNN, sâmbătă.
Această decizie este cea mai dificilă de când a început războiul, pe 28 februarie.
Mulți dintre aliații lui Trump de la Washington se poziționează categoric împotriva unei astfel de decizii. Dacă sprijinul lor pentru război încetează, administrației îi va fi foarte dificil să obțină miliardele de dolari care trebuie cheltuite pentru o invazie terestră.
În condițiile în care războiul pare că s-a blocat, Trump ar putea calcula că singura cale de ieșire este o invazie terestră – o acțiune care i-ar marca puternic președinția și moștenirea politică. Deși nu a exclus posibilitatea deloc de-a lungul acestor trei săptămâni, Trump a încercat să o minimalizeze.
„Nu trimit trupe nicăieri. Și dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune”, a declarat Trump, joi, în Biroul Oval.
Războiul din Iran intră, de mâine, în a patra săptămână, iar presiunile sunt tot mai mari pe administrație să găsească o cale de ieșire din el.
Repercusiunile economice i-au pus pe mulți republicani între ciocan și nicovală – trebuie să susțină războiul șefului lor, dar asta face foarte posibil ca ei să-și piardă funcțiile politice la alegerile intermediare din noiembrie, unde este așteptată o înfrângere categorică a republicanilor.
Care ar fi calea de ieșire din acest război rămâne o mare o mare necunoscută – Trump a părut să recunoască tacit că situația nu e neapărat favorabilă, spunând că „ia în calcul” să reducă intensitatea războiului curând. Asta în timp ce există informații că mii de pușcași marini sunt trimiși în regiune.
Conform calendarului despre care au vorbit Trump și acoliții săi public – la împlinirea a patru săptămâni de război există posibilitatea încheierii conflictului. Sâmbăta viitoare se împlinește acest termen.
Chiar și așa, Trump a declarat, în stilul său caracteristic, că este „în avans față de calendar” și a sugerat că războiul „s-ar putea termina mai repede decât realizați”.
Dar, cu o săptămână înainte de deadline, obiectivele ambițioase pe care și le-a stabilit la început declanșării ostilităților rămân „work in progress”, în timp ce efectele războiului pun o presiune uriașă pe toată lumea. „Factura” războiului, și în vieți umane și în bani, continuă și ea să crească cu fiecare zi care trece.
Decizia Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz a provocat o undă de șoc masivă în toată lumea și a dus la critici și evaluări conform cărora decizia de a ataca Iranul nu a fost deloc cumpănită.
Oficialii americani vor să evite cu orice preț închiderea pe termen lung a strâmtorii. Ei recunosc, în privat, că redeschiderea acestei rute maritime esențiale este o problemă fără o soluție clară — și depinde cel puțin parțial de cât de departe este dispus Trump să meargă pentru a forța mâna regimului iranian, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali din administrație și din comunitatea de informații.
Există, de asemenea, o divergență tot mai mare între obiectivele Statelor Unite și cele ale Israelului, ceea ce ridică întrebări privind rezultatul final pe care îl urmărește fiecare țară. Cu ușile închise, Israelul înțelege că orizontul politic al lui Trump este considerabil mai scurt decât cel al prim-ministrului Benjamin Netanyahu pentru încheierea conflictului.
„Nu există nicio îndoială că orizontul său politic este mai scurt și mai presant decât al nostru”, a declarat un oficial israelian pentru CNN despre Trump. „În momentul în care decide să se oprească, se va opri, va spune «Am câștigat» și asta va fi tot.”
Sistemul israelian se pregătește pentru posibilitatea ca „totul să se poată încheia într-o clipă”, a spus oficialul.
Trump a declarat, vineri, pentru CNN, că el crede că Israelul va fi pregătit să încheie războiul atunci când va fi și el.
„Cred că da”, a spus el, adăugând: „Ne dorim, în mare, aceleași lucruri. Ne dorim victoria, amândoi”.
„Expertiza nu poate fi bombardată”
Pe măsură ce conflictul se extinde, Trump se arată iritat de ceea ce consideră a fi o acoperire mediatică negativă a succeselor operațiunii, criticând articolele de presă despre care crede că pun accent pe costurile războiului.
De asemenea, tot în această săptămână, el a lansat atacuri la adresa aliaților NATO pe care i-a considerat „insuficient de entuziasmați” în a se alătura unui efort de patrulare a Strâmtorii Ormuz, declarând, după o încercare de scurtă durată de a construi o coaliție, că de fapt nu are nevoie de ajutorul nimănui.
„Nu l-am auzit niciodată atât de furios în viața mea”, a scris pe rețelele sociale senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai mari susținători ai războiului cu Iranul.
Mulți republicani din Congres au declarat pentru CNN că, până acum, sunt mulțumiți de briefingurile secrete ale administrației. Însă, mai mulți dintre ei au spus că Trump și echipa sa vor trebui în curând să prezinte public strategia — sau să riște reacții negative chiar din partea propriilor alegători.
„De la bun început ni s-a spus că nu vom ajunge într-o situație în care să avem un număr semnificativ de trupe la sol”, a declarat, pentru CNN, Jeff Van Drew, reprezentant din statul New Jersey, un republican care discută frecvent cu Trump, adăugând că prezența trupelor americane la sol ar fi pentru el linia roșie. „Președintele ne-a asigurat că nu se va întâmpla asta. Și, evident, îl voi crede pe cuvânt. Dar nu vrem războaie fără sfârșit”.
În timp ce Trump continuă să analizeze opțiuni posibile care ar include trimiterea de trupe americane în Iran, el discută, de asemenea, în mod regulat cu aliați republicani care l-au încurajat să adopte o abordare diferită: să declare victoria și să meargă mai departe, potrivit unei surse familiarizate cu aceste discuții.
Unii republicani importanți din Congres i-au spus lui Trump că ar putea prezenta în mod rezonabil războiul drept un succes odată ce armata îndeplinește obiectivele enunțate de șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, în cadrul briefingurilor recente de la Pentagon: distrugerea marinei iraniene, a sistemelor sale de rachete și a bazei sale industriale.
Deși acest scenariu nu ar neutraliza complet amenințările legate de ambițiile nucleare ale Iranului și de forțele sale de interpuși (Hamas, Hezbollah, Houthi - n. red.), unii aliați ai lui Trump cred că alternativa — escaladarea conflictului și desfășurarea de trupe americane la sol — este o rețetă pentru dezastru, a adăugat sursa.
„Este datoria Pentagonului să facă pregătiri pentru a-i oferi comandantului suprem maximum de opțiuni”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, într-un comunicat. „Nu înseamnă că președintele a luat o decizie, iar, după cum a spus ieri în Biroul Oval, nu intenționează să trimită trupe la sol nicăieri în acest moment”.
Statele Unite și Israelul au obținut succese semnificative în distrugerea arsenalelor de rachete și drone ale Iranului și au scufundat majoritatea navelor sale, potrivit lui Trump. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat, joi, că SUA au lovit peste 7.000 de ținte în Iran.
Însă un obiectiv principal, cel invocat cel mai des de Trump ca motiv al războiului, nu a fost încă atins: ca Iranul să nu mai aibă capacitatea de a constri o armă nucleară. Combustibilul nuclear îmbogățit la nivel înalt rămâne îngropat adânc în subteran, iar expertiza iraniană în producerea acestuia este încă existentă.
„Avantajul fundamental al Iranului este că expertiza nu poate fi bombardată”, a spus un diplomat european. „Au foarte mulți oameni de știință extrem de bine pregătiți, plătiți de guvern să nu facă altceva decât să lucreze la proiectul nuclear timp de decenii”, a spus acesta. „Există o bază solidă de cunoștințe care nu poate fi eliminată cu bombardiere B-2”.
Invazia terestră
Există semne că administrația se pregătește pentru toate scenariile, chiar dacă Trump nu a luat încă o decizie privind trimiterea de trupe în Iran.
Mii de pușcași marini și marinari americani se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. Unitatea Expediționară de Pușcași Marini 11 și Grupul Amfibiu de Luptă Boxer și-au modificat și accelerat desfășurarea și sunt acum așteptate să ajungă în Orientul Mijlociu, au declarat, pentru CNN, doi oficiali americani.
Printre operațiunile analizate în secret de oficiali: capturarea Insulei Kharg — vitală pentru economia Iranului, care gestionează aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării — sau distrugerea efectivă a infrastructurii petroliere de pe insulă. Statele Unite au lovit infrastructura militară de pe insulă, aceasta fiind considerată în interiorul administrației un punct cheie de presiune care ar putea forța Iranul să accepte redeschiderea strâmtorii.
„Atacul asupra Insulei Kharg a fost un semnal, dar întrebarea este ce este dispus Trump să facă pentru a-i determina pe iranieni să spună: «Nu mai este în interesul nostru să menținem acest punct de blocaj». Pentru că asta va fi necesar”, a declarat, pentru CNN, un oficial din serviciile de informații americane.
Oficialii de la Casa Albă cred că preluarea Insulei Kharg ar „falimenta complet” Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, a spus un oficial, și ar putea duce la un sfârșit rapid al războiului. Însă mulți din interiorul administrației sunt reticenți față de o astfel de mișcare, mai ales având în vedere că ar necesita un număr semnificativ de trupe la sol pentru a fi realizată.
O operațiune terestră separată pentru a captura uraniul îmbogățit al Iranului ar putea fi chiar mai riscantă. Recipientele cu uraniu îmbogățit, pe care Teheranul le-ar putea folosi pentru a construi o bombă nucleară, se crede că sunt îngropate sub dărâmături rămase după ce SUA au bombardat siturile nucleare iraniene în iunie anul trecut.
Orice misiune de recuperare a uraniului îngropat ar fi extrem de periculoasă. Aflat la Washington în această săptămână, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat că „butoaiele și cilindrii” de material ar putea „teoretic” să fie mutate. Totuși, „dacă ar exista o lovitură directă” în timpul operațiunilor militare, ar exista riscul contaminării, a spus el.
Problema trimiterii de trupe la sol în Iran i-a neliniștit pe unii republicani.
Reprezentantul republican din Wisconsin, Derrick Van Orden, fost membru al Navy SEAL, a declarat pentru CNN că a sfătuit în mod specific administrația să evite orice desfășurare de trupe la sol: „Nu vreau să văd așa ceva”.
„Cred că trebuie să găsim o strategie de ieșire cât mai rapid posibil”, a adăugat reprezentantul Tim Burchett din Tennessee. „Nu vreau să trimitem americani la sol acolo sub nicio formă”.
Reprezentantul republican Mike Flood, care a fost prezent la baza aeriană Dover din Delaware la începutul lunii, la ceremonia de repatriere a șase soldați uciși în Kuweit, inclusiv un sergent din statul său, a spus că nu își dorește „ca familiile să treacă prin așa ceva” și speră că războiul este aproape de final.
„Toată lumea vrea ca totul să se termine”, a spus Flood.
Strategii divergente
Când Trump a aflat pentru prima dată despre planurile Israelului de a lovi câmpul gazifer South Pars, esențial pentru Iran, acest lucru nu a declanșat imediat semnale de alarmă. În schimb, oficialii americani au văzut atacul ca pe o modalitate de a presa Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile.
Abia ulterior — când Iranul riposta cu lovituri asupra unei instalații de gaze naturale din Qatar — Trump a susținut că Statele Unite „nu au știut nimic despre acest atac”.
Până a doua zi dimineață, Trump a spus că i-a transmis un avertisment lui Netanyahu împotriva unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului.
Trump și Netanyahu au vorbit aproape zilnic de la începutul războiului. În timp ce administrația Trump a încercat să stabilească obiective militare specifice pentru război, obiectivele lui Netanyahu par mult mai deschise, pe măsură ce Israelul asasinează un număr tot mai mare de lideri de top ai Teheranului.
Într-o audiere în fața Congresului din această săptămână, directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a recunoscut că obiectivele stabilite de guvernele SUA și Israel pentru războiul din Iran „sunt diferite”, adăugând că nu știe dacă Israelul ar susține încheierea unui acord cu Iranul.
„Putem vedea din operațiuni că guvernul israelian s-a concentrat pe neutralizarea conducerii iraniene”, a declarat Gabbard joi, în cadrul audierii Comitetului pentru Informații al Camerei Reprezentanților privind amenințările globale.
Mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru CNN că, în opinia lor, țintele Israelului de până acum indică o strategie de a provoca prăbușirea statului iranian prin strangularea surselor sale financiare și prin răsturnarea structurilor sale de conducere. Aceasta pare diferită de setul mai restrâns de obiective militare ale lui Trump.
„Iranul nu este Gaza”
Trump s-a arătat, de asemenea, îngrijorat că atacurile asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea provoca noi creșteri ale prețurilor la energie. El a spus că imaginile cu câmpuri petroliere în flăcări din Iran le vor aminti americanilor că războiul duce la scumpirea benzinei.
„Fără îndoială există realizări operaționale remarcabile”, a declarat un fost oficial de rang înalt din domeniul securității israeliene.
„Iranul nu este Gaza. Este un stat uriaș, cu rezerve aproape nelimitate de leadership. Răsturnarea regimului ar putea dura luni sau ani”, a continuat fostul oficial. „Există riscul ca câștigurile de astăzi să se estompeze rapid”.
O parte din problemă, a spus un alt fost oficial israelian de rang înalt, este că nici SUA, nici Israelul nu au planificat pentru o eventuală schimbare a conducerii în Iran.
„CIA și Mossad nu au investit cu adevărat în acest lucru în ultimii 15–20 de ani. A fost secundar altor priorități”, a declarat fostul oficial pentru CNN. „În prioritizarea programului nuclear, a rachetelor, a Iranului, a Hezbollah sau a schimbării regimului, alte obiective au avut prioritate”.
Ministrul de externe al Omanului, mediator în negocierile eșuate SUA-Iran, a susținut că „America și-a pierdut controlul asupra propriei politici externe”.
„Ar trebui să fie acum clar că, pentru ca Israelul să își atingă obiectivul declarat, va fi necesară o campanie militară de lungă durată, la care America ar trebui să angajeze trupe la sol, deschizând un nou front în războaiele fără sfârșit pe care președintele Donald Trump a promis anterior să le încheie.
Acesta nu este ceea ce dorește guvernul Americii. Nici populația sa, care cu siguranță nu vede acest conflict ca fiind războiul lor”, a scris Badr Albusaidi.
Temeri „nucleare”
O preocupare tot mai mare în rândul multor aliați ai SUA este că un viitor regim iranian ar putea accelera dezvoltarea unei arme nucleare, deoarece percepe campania militară în curs ca pe o amenințare existențială, au declarat surse pentru CNN.
Chiar dacă Trump decide să trimită trupe la sol în Iran pentru a elimina uraniul îmbogățit, cunoștințele necesare pentru dezvoltarea unui program nuclear viitor se vor conserva.
Aliații SUA s-au pronunțat împotriva unei astfel de operațiuni terestre, au spus sursele. Cu toate acestea, poziția lui Trump pe acest subiect rămâne neclară.
Indiferent dacă trupe americane vor fi sau nu trimise în Iran, posibila decizie a regimului iranian de a relua dezvoltarea unei arme nucleare după încheierea războiului îi preocupă profund pe aliații SUA.
„După toate acestea, de ce nu ar accelera către obținerea unei bombe nucleare?”, a spus un diplomat regional referindu-se la regimul iranian. „Aceasta era o îngrijorare pe care o aveam chiar înainte ca SUA să lanseze acest război”.
John Ratcliffe, directorul CIA, a declarat că Iranul are astăzi aceeași cantitate de uraniu îmbogățit ca înainte de Operațiunea Midnight Hammer, raidul de bombardament american din iunie. Gabbard a spus că nu au existat eforturi din partea Iranului de a reconstrui capacitățile de îmbogățire a uraniului după acele lovituri.
„Intrările în instalațiile subterane care au fost bombardate au fost acoperite și etanșate cu ciment. Continuăm să monitorizăm orice indicator timpuriu privind poziția actualei sau a unei eventuale noi conduceri din Iran în legătură cu autorizarea unui program de arme nucleare”, a scris Gabbard.
Aceste remarci — care păreau să minimalizeze posibilitatea ca Iranul să fi reprezentat o amenințare nucleară iminentă pentru SUA sau aliații săi înainte de începerea loviturilor în urmă cu 21 de zile — au fost omise din declarația pe care Gabbard a prezentat-o în fața Congresului. Întrebată despre această omisiune, ea a pus-o pe seama „lipsei de timp”.
Ştiri video recomandate
