Israelul se teme că președintele SUA, Donald Trump, ar putea să agreeze un acord cu Iranul înainte de atingerea obiectivelor sale, au declarat mai multe surse israeliene pentru CNN.
Un acord care ar lăsa programul nuclear al Iranului parțial intact și care ar trece peste probleme importante pentru israelieni fără să le rezolve – precum rachetele balistice și sprijinul regimului iranian pentru grupările regionale de interpuși – ar fi văzut de Israel ca fiind „incomplet”, au spus sursele citate.
„Principala îngrijorare este că Trump se va plictisi de negocieri și va încheia un acord — orice acord — cu concesii de ultim moment”, a spus o sursă israeliană. Deși oficialii americani au dat asigurări Israelului că problema stocului iranian de uraniu puternic îmbogățit va fi abordată, sursa a spus că aparenta excludere din discuții a rachetelor balistice și a rețelei de interpuși a Iranului „este o chestiune importantă”.
Iranul a lansat peste 1.000 de rachete balistice împotriva Israelului și a statelor arabe din Golf în timpul războiului, precum și roiuri de drone.
Un acord parțial, care nu ar aborda unele dintre capacitățile-cheie ale Iranului, dar ar reduce presiunea economică asupra țării, ar putea, de asemenea, să stabilizeze regimul și să îi aducă un aflux de bani, au spus oficialii.
Îngrijorările scot în evidență o diferență de poziție între Trump, care pare reticent să reia războiul, și Netanyahu, care se teme că acesta se va încheia fără atingerea tuturor obiectivelor sale.
O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a spus că Iranul „știe foarte bine că realitatea sa actuală nu este sustenabilă”, insistând că Trump „are toate cărțile în mână” în negocieri.
„Rachetele lor balistice sunt distruse, instalațiile lor de producție sunt demantelate, marina lor este pe fundul mării, iar interpușii lor sunt slăbiți”, spune Olivia Wales, secretară adjunctă pentru presă de la Casa Albă, într-o declarație pentru CNN.
„Acum sunt sufocați economic de Operațiunea Economic Fury și pierd 500 de milioane de dolari pe zi datorită blocadei de succes a porturilor iraniene de către armata Statelor Unite”.
Un acord între SUA și Iran pentru încheierea războiului este departe de a fi o chestiune sigură, diferențe semnificative persistând între pozițiile celor două părți privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și viitorul programului nuclear al Iranului, iar Israelul se pregătește pentru posibilitatea reluării luptelor.
Însă, administrația Trump a continuat să susțină o cale diplomatică, părând să nu fie dispusă să reia un conflict care a dus la probleme economice mari pentru americanii de rând.
Restrângerea obiectivelor
La începutul războiului, Trump a sugerat că SUA voiau să distrugă programul iranian de rachete balistice, să pună capăt sprijinului acordat de Iran interpușilor săi regionali și să închidă instalațiile nucleare ale țării, astfel încât aceasta să nu poată dezvolta niciodată arma atomică.
Dar, după 10 săptămâni, negocierile s-au concentrat asupra uraniului — mai exact asupra îmbogățirii acestuia la nivel militar — și asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz.
Restrângerea obiectivelor a fost vizibilă și în declarațiile publice ale premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Într-un discurs susținut în februarie la Ierusalim, înaintea războiului cu Iranul, el a prezentat cinci condiții pentru un acord acceptabil: eliminarea întregului uraniu îmbogățit, demontarea capacităților de îmbogățire, abordarea problemei rachetelor balistice, dezmembrarea rețelei regionale de interpuși a Iranului și inspecții în domeniul nuclear.
Până săptămâna trecută, într-un mesaj video transmis înaintea unei reuniuni a cabinetului de securitate israelian, el redusese lista la una singură. „Cel mai important obiectiv este eliminarea materialului îmbogățit din Iran — a întregului material îmbogățit — și demantelarea capacităților de îmbogățire ale Iranului”, a spus el, fără a menționa rachetele balistice sau sprijinul pentru grupările de interpuși, precum Hezbollah în Liban sau Hamas în Gaza.
O sursă familiarizată cu discuțiile a spus că Israelul înțelege că obiectivele privind rachetele și grupările de interpuși „probabil nu mai sunt pe masă”, deoarece nu par să fie incluse în primele proiecte diplomatice, iar acesta este motivul pentru care Netanyahu prioritizează uraniul ca amenințare cea mai imediată.
Premierul israelian se bazează pe comunicările sale directe cu Trump, a spus una dintre sursele israeliene, deoarece nu are deplină încredere în emisarul lui Trump, Steve Witkoff, și în ginerele președintelui, Jared Kushner, care au condus negocierile cu Iranul.
Netanyahu a încercat să reconstituie diplomația discretă cu Iranul pe baza informațiilor obținute de la Pakistan, Qatar și Iran.
„Există o îngrijorare reală că Trump va ajunge la un acord prost. Israelul încearcă să îl influențeze cât poate de mult”, a declarat pentru CNN un alt oficial israelian. Însă, Netanyahu este prudent în privința presiunii pe care o exercită, temându-se să nu fie perceput ca influențându-l pe Trump să repornească războiul.
Oficialii de la Casa Albă au declarat pentru CNN că Witkoff și Kushner se bucură de „încrederea totală” a lui Trump.
Oficialii israelieni se tem că ridicarea presiunii economice — chiar și parțial — ar putea stabiliza regimul iranian într-un moment de slăbiciune.
Fostul consilier pentru securitate națională al lui Netanyahu, Meir Ben Shabbat, a scris în weekend, în ziarul israelian Makor Rishon, că orice acord trebuie să evite să permită regimului să se refacă, indicând, în schimb, recenta remarcă a lui Trump potrivit căreia „poate că ne este mai bine fără niciun acord” ca un rezultat preferabil unui acord care nu îndeplinește obiectivele Israelului.
Establishmentul israelian de securitate este îngrijorat în mod special de un acord interimar care ar prelungi armistițiul, ar redeschide Strâmtoarea Ormuz și ar reduce presiunea economică asupra Iranului fără să atingă deloc dosarul nuclear.
Iranul a insistat ca un acord preliminar să acopere doar reducerea sancțiunilor și strâmtoarea, chestiunea nucleară urmând să fie amânată pentru etape ulterioare.
Ştiri video recomandate
