Reprezentanții industriei europene de apărare și analiștii atrag atenția că noile restricții impuse de China scot în evidență nevoia urgentă a Uniunii Europene de a-și reduce dependența de materiile prime critice, chiar dacă Bruxelles-ul încearcă deja să-și diversifice sursele și să crească producția internă prin Legea privind materiile prime critice, scrie Euronews.
Noile restricții chineze, un semnal de alarmă pentru Europa
China a anunțat noi măsuri de control al exporturilor, iar acestea provoacă îngrijorare majoră în rândul industriei de apărare europene. De la 1 decembrie, companiile care au orice fel de legături cu armatele străine vor fi supuse unor restricții severe la obținerea licențelor de export. În plus, Beijingul a precizat că orice solicitare de utilizare a pământurilor rare în scopuri militare va fi automat respinsă.
În practică, asta înseamnă că această țară vrea să împiedice ca pământurile sale rare și tehnologiile derivate să ajungă, direct sau indirect, în industriile de apărare străine.
Asociația Europeană a Industriilor Aerospațiale, de Securitate și Apărare (ASD) – care reprezintă peste 4.000 de companii, printre care Airbus, BAE Systems, Saab, Thales și Rheinmetall – urmărește atent evoluția situației.
„Monitorizăm cu atenție noile măsuri și vom evalua implicațiile lor practice pe măsură ce apar detalii suplimentare”, a declarat pentru Euronews purtătorul de cuvânt al ASD, Adrian Schmitz.
Consecințe directe pentru industria europeană de apărare
Potrivit experților, restricțiile nu vor opri brusc livrările, dar pot avea efecte serioase asupra producției de armament.
„Extinderea restricțiilor chineze ar lovi puternic industria de apărare a Europei, întârziind producția de muniție și sisteme de înaltă tehnologie care depind de mineralele critice”, avertizează Daniel Fiott, profesor la Brussels Centre for Security, Diplomacy and Strategy (CSDS).
„Și apare într-un moment extrem de prost, tocmai când Europa încearcă să-și refacă capacitatea de apărare și să-și consolideze baza industrială”, a adăugat acesta.
Europa vrea autonomie în domeniul apărării, dar China complică lucrurile
În iunie, la o reuniune NATO de la Haga, cele 32 de state membre ale alianței – dintre care 22 sunt și membre UE – s-au angajat să crească cheltuielile militare până la 5% din PIB până în 2035.
În paralel, Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de furnizori externi, să crească achizițiile comune și să accelereze proiecte strategice precum „zidul de drone” și inițiativa Flancului Estic, menite să consolideze capacitatea de apărare împotriva Rusiei.
Dar Beijingul a complicat planurile: „China trage covorul de sub eforturile Europei de reînarmare, exact în momentul în care Kremlinul își intensifică agresiunea dincolo de Ucraina”, spune Joris Teer, analist la EU Institute for Security Studies (EUISS).
El avertizează că noile controale pot încetini inovația militară în NATO și în rândul partenerilor asiatici ai Alianței, afectând inclusiv sistemele radar, calculatoarele cuantice și alte tehnologii de apărare avansate.
Unele companii sunt pregătite, altele nu
Dependența de materiile prime critice diferă în funcție de tipul de echipament militar. Unele companii mari, precum Rheinmetall, spun că au lanțuri de aprovizionare „stabile și sigure”, bazate pe achiziții strategice, depozitare și o diversificare globală a furnizorilor.
Altele, mai mici, admit că restricțiile ar putea duce la costuri mai mari și întârzieri în producție, dar spun că situația este gestionabilă: își asigură componentele din timp, lucrează cu mai mulți furnizori și își modifică produsele pentru a reduce dependența de materialele rare.
Reducerea dependenței este mai greu de făcut decât de spus
Accesul la materiile prime critice este esențial pentru obiectivele de reînarmare ale Europei – tancuri, avioane de luptă, drone și sisteme radar depind de aceste resurse.
Uniunea Europeană importă însă aproape totul. China furnizează 31% din tungstenul și 97% din magneziul metalic utilizat de UE, iar cererea de pământuri rare ar putea crește de șase ori până în 2030.
Pentru a reduce această dependență, Bruxelles-ul a adoptat în 2024 Legea privind materiile prime critice, prin care își propune să crească producția internă, să diversifice importurile și să încurajeze reciclarea.
Obiectivele pentru 2030:
- 10% din cererea de materii prime să fie acoperită prin extracție internă;
- 40% prin procesare în UE;
- 25% prin reciclare;
- iar dependența de o singură țară să nu depășească 65% pentru niciun material.
Dar experții avertizează că progresul va fi lent.
„Europa trebuie să vină cu soluții curajoase pentru investiții în rafinarea și reciclarea internă, dacă vrea să reducă dependența de China. Asta ar putea avea un cost de mediu, deci echilibrul între apărare și climă nu va fi ușor de obținut”, spune din nou profesorul Fiott.
Tensiuni comerciale înaintea negocierilor SUA–China
Noile controale vin pe fondul tensiunilor comerciale tot mai mari dintre Beijing și Washington. Președinții Donald Trump și Xi Jinping urmează să se întâlnească la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul summitului APEC din Coreea de Sud – exact înainte ca măsurile chineze să intre în vigoare.
Ministerul Comerțului din China a declarat că este dispus să „consolideze comunicarea și cooperarea pentru a asigura securitatea și stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare”.
Dar Camera de Comerț Europeană din China avertizează că restricțiile ar putea agrava tensiunile comerciale și cere Beijingului să mențină dialogul deschis și exporturile de pământuri rare către Europa.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a criticat dur decizia, numind-o „nejustificată” și afirmând că „agravează o situație deja dificilă pentru companiile europene”, care se confruntă cu întârzieri în obținerea licențelor de export din China.
„Pământurile rare și magneții permanenți sunt esențiali pentru aproape orice componentă digitală. Extinderea acestor restricții complică suplimentar situația”, a spus Šefčovič.
El a solicitat o videoconferință de urgență cu omologul său chinez, care urmează să aibă loc săptămâna viitoare.