Deficitul comercial al Uniunii Europene cu China a ajuns la un nivel record de un miliard de euro pe zi, potrivit datelor oficiale, alimentând îngrijorările legate de viitorul „coloanei vertebrale industriale” a Europei, scrie The Guardian.
Diferența dintre importurile UE din China și exporturile către China s-a ridicat la 31,9 miliarde de euro în aprilie, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii.
Datele apar în contextul în care liderii europeni se pregătesc să se întâlnească joi pentru a discuta măsuri menite să corecteze dezechilibrul comercial tot mai accentuat. Acesta include prezența tot mai mare pe piața europeană a mașinilor electrice chinezești – exportate de o industrie puternic subvenționată – și utilizarea componentelor de zi cu zi în fabricile din întregul bloc comunitar.
Expertul în comerț Rafael Jiménez Buendía, cercetător senior la Institutul Mercator pentru Studii despre China, a estimat că datele comerciale pentru lunile mai și iunie vor arăta probabil o adâncire și mai mare a deficitului.
„Transporturile deja înregistrate de vama chineză, dar aflate încă pe mare și necuprinse încă în datele vamale ale UE, sugerează că deficitul comercial de aproximativ un miliard de euro pe zi va persista probabil și în cifrele UE pentru mai și iunie, care vor fi publicate în iulie și august”, a declarat el.
Alexander Julius, președintele Eurometal, organizația comercială care reprezintă cumpărătorii de produse din oțel, le-a cerut liderilor UE să conștientizeze pericolul pe care membrii săi consideră că China îl reprezintă pentru fabricile din toată Europa.
„Suferim cu adevărat foarte mult, iar politicienii merg într-o direcție complet greșită și nu își dau seama cât de mult distrug chinezii coloana vertebrală industrială a Europei”, a spus el.
„Dacă ajungi să depinzi de China, China poate dicta ce piese ne va pune la dispoziție din cele pe care nu le mai producem, va dicta cantitatea și prețul”, a adăugat acesta, precizând că situația ar putea fi deosebit de dificilă pentru industriile de apărare.
Surplusul comercial tot mai mare al Chinei în raport cu UE a dus la avertismente potrivit cărora blocul comunitar s-ar putea confrunta cu un „Șoc China 2.0”, o repetare a experienței Statelor Unite, unde industrii întregi au fost închise în ceea ce a devenit cunoscut drept „centura ruginii” (rust belt), după ce Beijingul a aderat la Organizația Mondială a Comerțului în urmă cu peste 20 de ani.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat la o conferință de la Bruxelles, la începutul acestei luni, că deficitul trebuie soluționat.
Comisia Europeană ar fi discutat mai multe opțiuni, tarifele fiind cea mai puțin probabilă, având în vedere „efortul politic considerabil” necesar pentru a obține susținere.
O altă opțiune pe care analiștii o consideră mai viabilă este impunerea de cote la importurile de produse chimice și mașini hibride chinezești. Importurile acestora din urmă au crescut puternic din 2024, când UE a impus tarife la vehiculele electrice, dar nu și la cele hibride.
Beijingul a respins în mod repetat acuzațiile potrivit cărora exportatorii chinezi ar beneficia în mod neloial de subvenții de stat, iar săptămâna trecută a afirmat că „nu a urmărit niciodată în mod deliberat un surplus comercial”. A susținut, de asemenea, că o „pondere semnificativă” a surplusului provine de la companii europene care produc în China și reexportă către bloc.
În pregătirea reuniunii G7 de la Paris, președintele francez Emmanuel Macron a încercat în ultimul moment o abordare cooperantă, înainte ca UE să decidă dacă își înăsprește politica comercială față de China. Cu China absentă de la masa discuțiilor, nu sunt așteptate progrese majore. Franța a transmis că simpla recunoaștere a existenței unei probleme reprezintă, în sine, o reușită.
Agenția de presă de stat Xinhua a afirmat săptămâna trecută că aproximativ jumătate dintre exporturile Chinei sunt componente care „reduc considerabil” costurile pentru fabricile din UE.
Ştiri video recomandate
