Parlamentul Ungariei a aprobat marţi un proiect de lege pentru începerea procesului de retragere a ţării din Curtea Penală Internaţională (CPI), relatează portalul maghiar Telex. Decizia a fost anunțată inițial de guvernul de la Budapesta la începutul lunii aprilie, la doar câteva ore după sosirea la Budapesta a premierului israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de CPI.
Cu 134 de voturi pentru, 37 împotrivă și 7 abțineri, Parlamentul ungar a aprobat marți propunerea viceprim-ministrului Zsolt Semjén de retragere a Ungariei din Curtea Penală Internațională.
Potrivit guvernului de la Budapesta, CPI a devenit un instrument "politic", scrie Agerpres, care citează Reuters.
"Ungaria respinge ferm folosirea organizaţiilor internaţionale - în particular tribunalele penale - ca instrumente de influenţă politică", arată textul acestei legi, potrivit Agerpres.
Șeful Cancelariei premierului, Gergely Gulyas, a anunțat pe 3 aprilie că Ungaria a decis să se retragă din CPI, la doar câteva ore după ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare, a ajuns la Budapesta la invitația lui Viktor Orban.
Prim-ministrul și fostul ministru al Apărării din Israel, respectiv Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, sunt acuzați de CPI de crime de război.
Presupusele crime împotriva umanității au făcut parte dintr-un atac generalizat și sistematic împotriva populației civile din Gaza, a transmis CPI când a anunțat mandatul de arestare.
Curtea Penală Internațională este o instanță de justiție internațională permanentă cu sediul la Haga. Cei 18 magistrați, printre care și o judecătoare din România, judecă persoane care au comis genocide, crime de război, crime împotriva umanității și crime împotriva păcii.
Instituția a fost fondată în baza Statului de la Roma în 1998, dar nu și-a început activitatea efectivă până în 2002, astfel instanța nu poate judeca cauze retroactive ci, numai spețe petrecute după 1 iulie 2002.
