O fostă judecătoare CCR conduce completul de judecată de la Curtea Penală Internațională (CPI) care a decis arestarea fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte pentru crime împotriva umanității. Iulia Motoc și-a obținut licența în drept la Universitatea din București, de unde are și un doctorat în filosofie. Ea și-a continuat studiile în drept cu un master și un doctorat în Franța, iar acum este expert în dreptul european și dreptul internațional. Judecătoarea de 57 de ani a fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo, dar și judecătoare la CEDO, înainte de a deveni judecătoare la CPI pentru un mandat de nouă ani.
Iulia Motoc este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din București. După licență, a plecat în Franța unde a obținut un masterat și un doctorat în Drept internațional la Universitatea Paul Cezanne Aix-Marseille III. De asemenea, Iulia Motoc are un doctorat în Filosofie la Universitatea din București și a fost membru senior la Facultatea de Drept a Universității din New York și la Facultatea de Drept a Universității Yale.
De-a lungul unei cariere impresionante, judecătoare română a deținut funcții de conducere importante în organizații internaționale de prestigiu, dar a și predat drept european și drept internațional la Universitatea din București, Institutul European din Florența, Universitatea Paris I, Academia de Drept Internațional din Haga și Centrul Interuniversitar European pentru Drepturile Omului și Democratizare din Veneția, Italia.
Iulia Motoc a fost judecător la CEDO, dar și la CCR
Înainte de a se alătura Curții Penale Internaționale, experta în drept internațional în vârstă de 57 de ani din România a fost judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul în Franța, din 2013 până în 2023. Anterior, ea a fost judecătoare la Curtea Constituțională a României între anii 2010 și 2013.
Motoc „s-a ocupat de cazuri grave și complexe, inclusiv corupție și violență sexuală, genocid, crime împotriva umanității și crime de război”, potrivit profilului ei de pe site-ul CPI.
Motoc a fost și Raportor Special al ONU pentru Republica Democrată Congo, raportând crime împotriva umanității și crime de război. A devenit vicepreședinte al Comitetului ONU pentru drepturile omului și președinte al Subcomisiei ONU pentru promovarea și protecția Drepturilor Omului.
În cadrul CPI, Motoc a fost numită noul membru al Camerei preliminare I în martie anul trecut, în calitate de judecător președinte, înlocuindu-l pe judecătorul Peter Kovacs, pe atunci președinte, care a fost transferat la Camera de judecată V a CPI.
Printre cazurile de care s-a ocupat s-a numărat situația din statul Palestina, îndeplinind și funcția de președinte al completului de judecată pentru acest caz, referitor la acțiunile Israelului în Gaza.
Acuzațiile împotriva lui Rodrigo Duterte
Fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, a fost arestat, marți, și se află la Haga, după cu guvernul de la Manila al succesorului său, Ferdinand Marcos Jr., a anunțat că a fost înștiințat de un mandat de arestare internațional pe numele său pentru crime împotriva umanității.
În perioada în care s-a aflat în funcție, Duterte a condus un efort dur și brutal împotriva drogurilor, în operațiuni anti-drog în care au murit peste 6.000 de oameni, conform datelor poliției, deși unii observatori independenți cred că numărul crimelor extrajudiciare (oameni uciși fără a fi acuzați formal și judecați de o instanță – n. red.) ar putea să fie mult mai mare.
Procurorii de la CPI au cerut la data de 24 mai 2021 autorizație de la Cameră să deschidă o anchetă privind presupuse crime care ar fi avut loc în Filipine în contextul campaniei de „război împotriva drogurilor” de către Guvernul Filipinelor între 1 noiembrie 2011 și 16 martie 2019. La data de 15 septembrie 2021, Camera a autorizat ancheta.
Filipine, stat membru CPI de la 1 noiembrie 2011, a notificat în scris CPI la data de 17 martie 2018 că se retrage din CPI, iar decizia țării a intart în vigoare un an mai târziu. Chiar și așa, CPI îți menține jurisdicția pentru crimele care ar fi fost comise până în momentul în care Filipine a ieșit din Curtea Penală Internațională, a transmis într-un comunicat CPI.
Ce spune mandatul de arestare al CPI
Mandatul de arestare de 15 pagini emis de tribunalul cu sediul la Haga a fost semnat de trei judecătoare care alcătuiesc Camera preliminară I a CPI, și anume președinta Camerei - judecătoarea Iulia Antoanella Motoc, judecătoarea Reine Alapini-Gansou și judecătoarea Socorro Flores Liera.
La data de 10 februarie 2025 trei judecătoare care alcătuiesc Camera preliminară I a Curții Penale Internaționale au semnat mandatul de arestare pentru crime împotriva umanității împotriva fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte. Camera, condusă de Iulia Antoanella Motoc, au stabilit că procurorii au prezentat dovezi rezonabile că Rodrigo Duterte este „individual responsabil” pentru crime împotriva umanității comise în Filipine între 1 noiembie 2011 și 16 martie 2019.
Camera a stabilit că uciderile au reprezentat un atac îndreptate către o populație civilă în conformitate cu o politică organizațională pe când Duterte era șeful Unității de Moarte din Savao și apoi în conformitate cu o politică de stat când a devenit președintele Filipinelor. Mai mult, există indicii rezonabile că acest atac a fost „răspândit și sistematic”. Atacul s-a desfășurat pe o perioadă de mai mulți ani și s-a soldat cu mii de morți.
În ce privește rolul lui Duterte ca șef al Unității de Moarte și ulterior ca președinte, Camera a găsit indicii rezonabile că el, împreună cu și prin intermediul altor persoane, a fost de acord să ucidă indivizii pe care i-au identificat drept posibili infractori sau cu intenții criminale, inclusiv dar nu limitat la traficanții și dependenții de droguri, mai întâi în Davao, iar apoi în toată țara.
O audiere va avea loc pentru prima înfățișare a fostului președinte în fața Curții. Camera va confirma identitatea suspectului și limba în care se va desfășura procesul. Camera, de asemenea, se va asigura că Rodrigo Duterte a fost informat de crima care i se impută, dar și de drepturile lui în baza Statutului de la Roma, tratatul care a stat la baza fondării Curții Penale Internaționale.
