Guvernul Ungariei a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională, a anunțat, joi, șeful Cancelariei premierului, Gergely Gulyas. Decizia vine la doar câteva ore după ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare, a ajuns la Budapesta la invitația lui Viktor Orban.
Viktor Orban a anunţat la sfârşitul lunii noiembrie 2024 că îl va invita pe premierul israelian în Ungaria, în ciuda mandatului de arestare emis de CPI pe numele lui Netanyahu, suspectat de tribunal de comiterea de crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza. Benjamin Netanyahu a dat joi curs acestei invitații.
De altfel, și Marcel Ciolacu l-a invitat pe premierul israelian în România, deși și țara noastră este semnatară a tratatului care stă la baza Curții Penale Internaționale.
Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război
Prim-ministrul și fostul ministru al Apărării din Israel, respectiv Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, sunt acuzați de CPI de crime de război.
Cei doi sunt acuzați de crime împotriva umanității și crime de război comise de la cel puțin 8 octombrie 2023 până la cel puțin 20 mai 2024, ziua în care Parchetul a depus cererile de mandate de arestare.
Presupusele crime împotriva umanității au făcut parte dintr-un atac generalizat și sistematic împotriva populației civile din Gaza, a transmis CPI când a anunțat mandatul de arestare.
„Camera a considerat că există motive întemeiate să se creadă că ambele persoane au privat în mod intenționat și cu bună știință populația civilă din Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii sale, inclusiv alimente, apă, medicamente și materiale medicale, precum și combustibil și electricitate, cel puțin în perioada 8 octombrie 2023 - 20 mai 2024.
Această constatare se bazează pe rolul domnului Netanyahu și al domnului Gallant în împiedicarea ajutorului umanitar, cu încălcarea dreptului internațional umanitar, și pe eșecul acestora de a facilita ajutorul prin toate mijloacele aflate la dispoziția sa”, a precizat CPI.
Jurisdicția Curții Penale Internaționale
Curtea Penală Internațională este o instanță de justiție internațională permanentă cu sediul la Haga. Cei 18 magistrați, printre care și o judecătoare din România, judecă persoane care au comis genocide, crime de război, crime împotriva umanității și crime împotriva păcii.
Instituția s-a fondat în baza Statului de la Roma în 1998, dar nu și-a început activitatea efectivă până în 2002, astfel instanța nu poate judeca cauze retroactive ci numai cazuri provenite după 1 iulie 2002.
Până în mai 2004, 94 de țări au ratificat statutul tribunalului, printre care și România. SUA și Israelul au semnat și ele inițial tratatul, dar ulterior s-au retras. De asemenea, din instanță nu fac parte China, Rusia sau Irak, iar Filipine s-a retras în 2018, după ce Curtea a început să-l ancheteze pe fostul președinte Rodrigo Duterte. CPI are jurisdicție doar în țările care au semnat tratatul sau în cele care s-au retras pentru fapte care s-au petrecut până la momentul retragerii.
Ştiri video recomandate
