Scutul antirachetă, limitarea
armamentului şi Kosovo sunt subiectele care vor domina întâlnirea
dintre Rusia şi NATO, ce va avea loc vineri în România.
Un consilier al Kremlinului a declarat pentru agenţia RIA Novosti că
respectivele probleme, precum şi expansiunea militară a alianţei,
au stânjenit cooperarea dintre Rusia şi membrii NATO.
?Cererile NATO pentru un rol de
securitate globală, pentru activităţi în afara zonei
geografice de responsabilităţi şi în afara domeniilor
tradiţionale ? precum în energie sau în securitatea
cibernetică ? şi modul neclar de folosire a forţei şi a
relaţiilor cu Consiliul de Securitate al ONU, au adăugat o doză
importantă de imprevizibilitate cooperării noastre?, a declarat
Sergei Prikhodko, consilierul care îi va însoţi pe
preşedintele Vladimir Putin şi pe miniştrii de apărare şi
externe ai Rusiei, joi seară, la Bucureşti.
Expansiunea NATO şi planurile celor de
la Washington de a amplasa scuturi antirachetă în Europa
Centrală au enervat oficialii de la Moscova, scrie RIA Novosti. Rusia vede amplasarea
unor dispozitive de interceptare a rachetelor în Polonia şi a
unui radar în Cehia ca o ameninţare directă la adresa ei şi
a respins asigurările venite de la americani, care susţin că sunt
elemente de protecţie împotriva Iranului şi statelor din
Orientul Mijlociu.
Moscova analizează totuşi propunerile
celor de la Washington, iar Vladimir Putin şi George W. Bush sunt
aşteptaţi să poarte discuţii, pe marginea summitului NATO de la
Bucureşti. Întâlnirea dintre cei doi şefi de stat va avea aloc după summitul NATO, la vila liderului rus
de pe malul Mării Negre, de la Soci, în ceea ce ar putea fi ultima
întâlnire dintre cei doi preşedinţi. Cei doi nu au programate întâlniri bilaterale la Bucureşti. Putin îşi
va încheia mandatul luna viitoare, iar Bush în ianuarie
2009.
Problemele de securitate au determinat
Rusia să iasă, în decembrie 2007, din Tratatul Forţelor
Convenţionale în Europa, unul din elementele-cheie ale
securităţii pe continent, care limitează armamentul din Atlantic
până în Urali. NATO a cerut de atunci ruşilor să
considere propunerile Statelor Unite cu privire la pactul pentru
reducerea armelor, avertizând că moratoriul ar putea submina
securitatea europeană.
Declaraţia de independenţă a Kosovo
este o altă neînţelegere în relaţiile dintre NATO şi
Rusia, care, spre deosebire de majoritatea membrilor alianţei care
au recunoscut noul stat, spune că secesiunea este ilegitimă şi
reprezintă un precedent periculos.
Antena3.ro
