Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a avertizat într-un interviu pentru Antena 3 CNN, că unul dintre riscurile de securitate de după încheierea războiului din Ucraina este ca militari ruși să încerce să treacă pe teritoriul european, motiv pentru care România insistă asupra consolidării Flancului Estic și a protejării frontierelor în cadrul negocierilor de pace.
Oana Țoiu a subliniat progresele pe care România le-a făcut în ceea ce privește înarmarea: “România este într-un moment bun. Noi ne întoarcem în Turcia după 20 de ani de la primul summit la care am participat ca țară aliată, ne întoarcem după 20 de ani în care a fost făcut un efort semnificativ pentru modernizarea armatei și acum, în ultimul an, planurile pentru 2026 vedem această viteză la un nivel și mai mare. Suntem una dintre țările care își respectă angajamentele luate la Haga, am depășit 3,2% în alocarea bugetară anul trecut, atât alocare bugetară directă pentru cheltuieli militare, cât și investiții pentru infrastructura conexă și avem o relație bună cu SUA, inclusiv din perspectiva deciziei pe care România a luat-o de a permite accesul la bazele militare de pe teritoriul României cu rol exclusiv defensiv, pentru că NATO este o alianță defensivă, cea mai puternică alianță defensivă din lume”, a precizat Oana Țoiu.
Ea a precizat că declarațiile liderilor la Summitul de la Ankara reconfirmă apărarea colectivă în interiorul NATO, dar asta vine cu o cerință justificată din partea aliaților, ca efortul european, contribuția europeană să fie mai echilibrată cu contribuția SUA.
“Aici, din perspectiva europeană, este foarte important să existe o planificare strategică și să se întâmple treptat. Deja mai mulți aliați europeni au participat cu capabilități mai multe în interiorul efortului NATO pe teritoriul european, iar președintele Trump a apreciat asta.
Din perspectiva livrărilor de armament, România are o oportunitate deschisă. Există atât din partea SUA, cât și a celorlalți investitori, nevoia clară de a putea să producă mai mult, mai repede. Parteneriatele pe care le putem crea pentru propria bază industrială sunt foarte importante din acest punct de vedere”.
Oana Țoiu a transmis secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, că românia susține nevoia de a proteja granițele țărilor de pe Flancul Estic pe parcursul negocierilor de pace și după un potențial armistițiu:
“NATO a avut întotdeauna în discuțiile strategice evaluarea riscurilor care pot să vină dinspre Federația Rusă. Evident că aceste riscuri au devenit mai semnificative odată cu începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. România este țara care are cea mai lungă graniță cu războiul și ăsta este un argument pe care îl folosim pentru întărirea Flancului Estic, așa cum protejarea Mării Negre nu este o miză doar pentru România, noi protejăm, împreună cu ceilalți aliați, o conectare critică a Europei cu Caucazul de Sud, Asia și Orientul Mijlociu. În ceea ce privește discuțiile pe care le-am avut cu omologul meu, Marco Rubio, am subliniat nevoia de a proteja granițele pe parcursul negocierilor pentru pace și după armistițiu, după ce va fi stabilită o pace între Rusia și Ucraina, pentru că există un risc semnificativ ca soldații ruși, acum prezenți pe teritoriul Ucrainei, să încerce să testeze granița și să încerce să ajungă pe teritoriul european pentru a-și continua viețile private într-o civilizație și o economie care le asigură un standard de viață mult mai bun decât l-ar putea avea în Rusia”.
Granițele de pe Flancul Estic sunt deja testate cu interferențe hibride, a mai precizat Oana Țoiu:
“România a avut peste 40 de asemenea momente în care fragmente sau drone au ajuns pe teritoriul țării. Chiar dacă acest lucru se întâmplă ca un efect al războiului din Ucraina, efectul asupra riscurilor de pe Flancul Estic este unul semnificativ. Ne întoarcem la principiile de bază: reafirmarea apărării colective și creșterea capacității noastre de apărare, pentru ca NATO să nu fie testată”.
