Nave afiliate Rusiei continuă să scurgă petrol în apele europene – în pofida sancțiunilor impuse de Occident, scoțând în evidență incapacitatea continentului de a ține sub control așa-numita „flotă din umbră” a Moscovei.
Potrivit unei anchete comune realizate de organizația non-profit SourceMaterial și de Politico, în ultimul an, cel puțin cinci petroliere din armata rusă, specializată în evitarea sancțiunilor, au navigat nestingherite în apele europene după ce au lăsat în urmă pete masive de petrol.
Două dintre aceste nave fuseseră deja sancționate individual de Regatul Unit înainte de incidente.
Investigația, bazată pe imagini din satelit oferite de ONG-ul SkyTruth și pe date de transport de la platforma Kpler, vine după o anchetă similară publicată în 2024 de Politico, publicație care documenta scurgeri de petrol provocate de flota din umbră a Rusiei. Noile dezvăluiri arată dificultatea guvernelor occidentale de a limita exporturile de petrol rusești și de a reduce riscul unor dezastre ecologice.
„Este o problemă uriașă”, a declarat Kaspars Melnis, ministrul energiei din Letonia. „Suntem destul de norocoși că, deocamdată, nu s-a produs nicio catastrofă de mediu”.
Efectul secundar al sancțiunilor
În 2022, Grupul celor Șapte națiuni industrializate a impus un plafon de preț pentru vânzările globale de petrol ale Rusiei, care generează aproximativ un sfert din bugetul de stat de la Moscova.
De atunci, Rusia își transportă tot mai mult petrolul cu o flotilă de petroliere vechi, prost asigurate, cu structuri de proprietate opace. Potrivit companiei Lloyd’s List Intelligence, această flotă din umbră numără acum circa 1.300 de nave și a fost asociată cu scurgeri masive de petrol și cu distrugerea unor infrastructuri submarine esențiale.
Guvernele europene au sancționat unele nave individuale: Bruxellesul a pus pe lista neagră 444 de vase, interzicându-le accesul în porturile UE și utilizarea serviciilor occidentale. Regatul Unit a sancționat alte 450 de nave.
Experții avertizează că starea precară a acestor petroliere le face extrem de vulnerabile la accidente, iar lipsa transparenței în privința proprietății le face practic de neidentificat și de neatins juridic. Din cauza sancțiunilor, multe navighează fără asigurări adecvate.
„Cât de eficiente sunt sancțiunile actuale? E greu de spus”, a recunoscut Melnis.
Potrivit centrului de cercetare Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA), o scurgere de petrol de amploare provocată de o astfel de navă ar costa până la 1,4 miliarde de euro pentru a fi curățată - o notă de plată care, cel mai probabil, ar fi suportată de contribuabilii europeni dacă vinovatul nu ar putea fi identificat
„Flota din umbră este încercarea disperată și periculoasă a lui Vladimir Putin de a-și păstra profiturile din petrol, poluând mările în acest timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului britanic de Externe. „El folosește nave care ignoră standardele minime de siguranță, crescând riscul unor scurgeri catastrofale de petrol”.
După ce Politico a dezvăluit anul trecut că petroliere afiliate Rusiei aruncau petrol în oceanele lumii, Bruxellesul a pus pe lista neagră una dintre navele implicate, fostul Innova.
Noile date arată însă limitele acestei abordări.
Exemple recente
Pe 15 noiembrie 2024, o pată de petrol lungă de 12 kilometri a fost observată în apele spaniole din Golful Biscaya, în urma trecerii navei Dinasty, un petrolier de 280 de metri lungime care naviga din India spre portul rus Primorsk.
Nava se afla sub sancțiuni britanice, iar Uniunea Europeană a impus aceleași măsuri ulterior.
Proprietarii și managerii comerciali ai navei la momentul incidentului – Libra Shipping și Moonlight Shipmanagement – nu au putut fi contactați. Politico nu a reușit să ia legătura nici cu actualii operatori, Dreamer Shipmanagement și White Agate Marine.
Statele sub al căror pavilion a navigat nava – Barbados și Oman – nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar garda de coastă spaniolă a refuzat să ofere detalii.
„Ce ne arată asta despre sancțiunile europene și americane? Că, de fapt, indiferent dacă navele sunt sau nu sancționate, ele vor găsi întotdeauna o cale și un loc unde să facă afaceri”, a spus Richard Meade, editor la Lloyd’s List Intelligence.
El a adăugat că, întrucât navele din flota-fantomă – care deseori încalcă regulile internaționale de navigație – reprezintă acum o cincime din flota maritimă mondială, „prin această abordare a sancțiunilor subminăm, fără să vrem, siguranța transportului maritim”.
Chemări la acțiune
Seria de incidente a dus la apeluri pentru o nouă strategie și acțiuni concrete.
În cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, prezentat în septembrie, Comisia Europeană a propus includerea a încă 118 nave cu legături rusești pe lista neagră.
Unii miniștri europeni cer însă o abordare mai amplă.
„Pe lângă sancționarea mai multor nave, UE trebuie să lovească întreaga lanț de valoare implicat în transportul petrolului sancționat”, a declarat Sari Multala, ministrul energiei din Finlanda.
În practică, asta înseamnă sancționarea rafinăriilor care descarcă petrol de pe navele rusești implicate în scurgeri, precum și a furnizorilor de servicii și a registrului de pavilion al acestora, a explicat Isaac Levi, expert la CREA.
Acesta a adăugat că gărzile de coastă naționale ar trebui să rețină navele care au mai provocat scurgeri, care nu au asigurări valabile sau arborează steaguri false.
Unele state au acționat deja individual. În aprilie, Estonia a reținut un petrolier suspectat că aparține flotei din umbră, iar miercuri militarii francezi au urcat la bordul unei nave similare, suspectate că eluda sancțiunile UE.
Joi, președintele Emmanuel Macron a anunțat că șefii militari europeni și NATO vor elabora în „următoarele săptămâni acțiuni comune” pentru a „împiedica navele suspecte” să opereze în apele europene.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că statele membre sunt obligate să „impună sancțiuni în cazurile de evacuare ilegală de poluanți de pe nave”.
Bruxellesul vizează totodată „facilitatorii” flotei din umbră, precum rafinării și registre comerciale, și exercită „presiune diplomatică” asupra statelor sub al căror pavilion navighează aceste nave.
„Această abordare va fi continuată activ”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Pentru Isaac Levi, însă, dovezile arată că actuala strategie este insuficientă: „Mi se pare șocant că aceste petroliere, după ce au produs scurgeri și daune de mediu evidente, nu au fost reținute”, a spus el. „E ca și cum ai intra cu mașina într-un magazin și apoi ai pleca mai departe fără să te urmărească poliția”.
Ştiri video recomandate
