Un val de reacții negative a venit din partea guvernelor statelor din America de Sud după capturarea lui Nicolas Maduro de către armata SUA. Mai mulți lideri latino-americani și-au exprimat furia într-un mod categoric, în special cei din state conduse de președinți social-democrați, precum Brazilia, Uruguay sau Columbia.
Nici liderii de centru-dreapta nu au sprijinit intervenția americană, printre ei aflându-se președinții din Chile și El Salvador.
În schimb, președintele argentinian Javier Milei, apropiat al lui Donald Trump și al grupului MAGA, a salutat intervenția.
Președintele columbian Gustavo Petro, amenințat de Donald Trump că ar putea fi următoarea țintă, a declarat că țara sa încearcă să ajungă la un acord cu Consiliul de Securitate al ONU, din care este membru nepermanent, în urma atacului. Scriind pe X, Petro a condamnat ceea ce a descris drept „agresiunea împotriva suveranității Venezuelei și Americii Latine”. El a adăugat că Columbia desfășoară forțe la graniță și pregătește resurse „în cazul unui aflux masiv de refugiați”.
"Un afront foarte grav la adresa suveranității Venezuelei"
La rândul său, președintele Braziliei, Lula da Silva, a condamnat “atentatele cu bombă” de pe teritoriul venezuelean și capturarea președintelui Maduro. El a precizat că intervenția “depășește o linie roșie”.
“Aceste acte reprezintă un afront foarte grav la adresa suveranității Venezuelei și încă un precedent extrem de periculos pentru întreaga comunitate internațională.
Atacarea unor țări, cu încălcare flagrantă a dreptului internațional, este primul pas către o lume a violenței, haosului și instabilității, în care legea celui mai puternic prevalează asupra multilateralismului”.
Lula da Silva a precizat că ONU trebuie să răspundă energic. “Brazilia condamnă aceste acțiuni și rămâne disponibilă să promoveze dialogul și cooperarea”.
Yamandú Orsi, președintele Uruguay-ului, a respins intervenția americană în Venezuela. “În fața gravei crize internaționale cunoscute de toată lumea, guvernul uruguayan respinge intervenția militară și cere căutarea permanentă a unei soluții pașnice la criza din Venezuela. Scopul nu a putut justifica mijloacele. Urmărim cu atenție evenimentele următoare”.
"Criza venezueleană trebuie rezolvată prin dialog și sprijin pentru multilateralism"
Gabriel Boric Font, președintele din Chile, unul dintre cele mai dezvoltate state din America Latină, și-a exprimat îngrijorarea și condamnă acțiunile militare ale Statelor Unite care se desfășoară în Venezuela:
“Chile își reafirmă aderarea la principiile fundamentale ale dreptului internațional, cum ar fi interzicerea utilizării puterii, neintervenția, soluționarea pașnică a controverselor internaționale și integritatea teritorială a statelor. Criza venezueleană trebuie rezolvată prin dialog și sprijin pentru multilateralism, și nu prin violență sau interferență străină”.
Împotriva capturării lui Maduro s-a poziționat și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum Pardo. Ea a invocat articolul 2, paragraful 4 din Carta Națiunilor Unite care prevede textual: „Membrii Organizației, în relațiile lor internaționale, se abțin de la a recurge la amenințarea sau la folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite.”
Președintele de centru-dreapta din Bolivia, Rodrigo Paz Pereira, a transmis un mesaj ambivalent. Pe de o parte, potrivit acestuia, “libertatea nu poate fi negociată. De asemenea, nici demnitatea statelor”.
Pe de altă parte a condamnat regimul Maduro: “Când predomină un regim ilegal pentru traficul de droguri, societatea este supusă tiraniei. Bolivia reafirmă că soluția pentru Venezuela este respectarea votului, care reprezintă adevărata voință populară. Bolivia va fi întotdeauna de partea democrației, instituționalității și respectului pentru drepturile omului”.
Milei: "„Suntem martorii căderii unui dictator”
Pentru președintele argentinian Javier Milei, capturarea lui Maduro „înseamnă căderea unui regim dictatorial”. El a condamnat faptul că „la ultimele alegeri a fost învins categoric și totuși a vrut să se agațe de putere”.
„Suntem martorii căderii unui dictator”, a precizat Milei, subliniind că SUA au efectuat operațiunea „pentru că este un narcoterorist cu legături profunde cu Partidul Socialist Spaniol, cu Podemos și s-a amestecat în alegerile din Argentina, Columbia, Mexic și Bolivia”.
Președintele argentinian a subliniat că Maduro „se bazează pe traficul de droguri ca sursă de venit”, afirmând totodată că venezueleanul „are strategii de infiltrare prin imigrație în masă, are alianțe cu ONG-uri pentru a promova stânga radicală în lume, are legături cu Iranul, cu Hezbollah, a oferit sprijin logistic Hamas, a finanțat gherilele din Columbia, Armata de Eliberare Națională și disidenții FARC”.
De asemenea, l-a descris pe Maduro ca fiind „participant la spălare de bani la scară largă” și a comparat rolul Venezuelei cu „Cuba din anii '70, în exportarea comunismului și terorismului în întreaga regiune”.
Tiziano Breda, analist pentru America Latină la ACLED, un observator global al conflictelor, a declarat pentru The Guardian că atacurile americane care vizează instalațiile militare din Caracas, precum și siturile din La Guaira, Aragua și Miranda, „se remarcă drept cea mai mare operațiune militară americană din America Latină de la invazia Panama din 1989”:
„Momentul ales nu este o coincidență - se pare că are ca scop subminarea aniversării celui mai recent mandat al lui Maduro”, a declarat Breda, avertizând că ceea ce se va întâmpla în continuare depinde de răspunsul guvernului și al forțelor armate din Venezuela.
„Până acum, au evitat confruntarea directă cu forțele americane, dar desfășurările de trupe pe străzi indică eforturi de a limita tulburările. O tranziție lină rămâne puțin probabilă, iar riscul de rezistență din partea grupurilor armate pro-regim - inclusiv elemente din cadrul armatei și rețelelor rebele columbiene active în țară - rămâne ridicat.”
Ştiri video recomandate
