"Locația contează", a spus Preşedintele SUA, Donald Trump, înainte să anunţe că Alaska, un loc vândut de Rusia Statelor Unite acum 158 de ani pentru 7,2 milioane de dolari, va fi locul în care se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin. Potrivit unei analize CNN, scrisă de corespondentul CNN de război în Ucraina, Nick Patton Walsh, condiţiile întâlnirii sunt atât de favorabile Moscovei, încât este evident de ce Putin a profitat imediat de ocazie, iar întâlnirea ar putea reprezenta o înfrângere lentă pentru Ucraina.
Condițiile din jurul întâlnirii, care va avea loc vinerea viitoare, pe 15 august, sunt atât de favorabile Moscovei, încât este evident de ce Putin a profitat imediat de ocazie, după luni de negocieri false, însă este greu de înțeles cum ar putea rezulta un acord din aceste negocieri bilaterale care să nu distrugă Ucraina. Kievul și aliații săi europeni au reacționat cu groază la ideile inițiale ale trimisului lui Trump, Steve Witkoff, potrivit cărora Ucraina ar trebui să cedeze mai multe teritorii.
Liderul de la Kremlin a promovat ideea de a obține teritoriile Ucrainei și a găsit un destinatar dispus să îl asculte, Witkoff, care în trecut a demonstrat o înțelegere superficială a suveranității ucrainene și a complexității cererii adresate unei țări, aflate în al patrulea an de la invazie, de a părăsi pur și simplu orașele pierdute cu prețul a mii de vieți.
Rusia este aproape de a încercui două orașe-cheie din Donețk, Pokrovsk și Kosteantînivka, și ar putea pune trupele ucrainene care le apără într-un asediu în următoarele săptămâni. Cedarea acestor orașe ar putea fi, oricum, o mișcare strategică a Kievului pentru a conserva forța de luptă în lunile următoare.
Restul regiunii Donețk, în special orașele Kramatorsk și Slaviansk, reprezintă o perspectivă mult mai periculoasă. Mii de civili locuiesc acolo, iar Moscova s-ar bucura ca oraşele să fie evacuate iar trupele să intre fără luptă.
Refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ceda teritorii, exprimat sâmbătă dimineață, reflectă dilema reală a unui comandant suprem care încearcă să gestioneze furia armatei și neîncrederea profundă a poporului ucrainean față de vecinul care continuă să bombardeze orașele în fiecare noapte.
Ce ar putea primi Ucraina în schimbul la care s-a referit Trump? Poate mici fâșii de teritoriu de frontieră ocupate de Rusia în regiunile Sumî și Harkov, parte a presupusei "zone tampon" imaginată de Putin, dar, realist vorbind, doar atât.
Scopul principal este un armistițiu, dar chiar și asta pare o exagerare. Putin a susținut constant că armistițiul cerut de SUA, Europa și Ucraina este imposibil fără o muncă tehnică de monitorizare și pregătiri logistice. Este puțin probabil să se fi răzgândit tocmai acum, când trupele sale avansează pe linia frontului de est.
Europa este, de asemenea, precaută să nu repete greșelile fostului ministru britanic de externe, Neville Chamberlain, care a eșuat în 1938 să oprească Germania nazistă, mai ales având în vedere cât de puțin valorează un "acord" semnat de Kremlin, care a încălcat anterior tratate pentru a câștiga timp și a invada din nou.
Putin a fost clar încă de la început în privința obiectivelor sale: întreaga Ucraină subjugată sau ocupată, precum și o resetare strategică cu SUA care implică distrugerea Kievului ca actor regional. Consilierul său, Iuri Ușakov, a numit Alaska "un loc excelent pentru discuții privind cooperarea economică dintre Washington și Moscova" și a sugerat că deja s-a propus un summit de revenire în Rusia.
Există riscul unei relații de "bonomie" (prietenie) între Trump și Putin, care să-i permită președintelui american să aprobe mai multe întâlniri tehnice între echipele lor pentru a stabili ce și când va avea loc un acord de încetare a focului. Un plan de schimburi sau de cedare teritorială, complet favorabil Moscovei, ar putea fi apoi prezentat Kievului, cu vechile avertismente americane privind ajutorul și informațiile condiționate de acceptarea acordului deja cunoscut. Iar președintele francez Emmanuel Macron ar putea fi din nou la telefon cu Trump.
Ce s-a schimbat de la ultima dată când Trump părea atras din nou în orbita Rusiei, în perioada în care l-a înfruntat pe Zelenski la Biroul Oval? Două lucruri lipsă atunci sunt acum prezente.
În primul rând, India și China, prima amenințată cu tarife vamale de 25% în două săptămâni, iar a doua încă în incertitudine, au vorbit recent cu Kremlinul. Este posibil ca acest lucru să-l fi încurajat pe Putin să accepte întâlnirea cu Trump sau măcar să dea mai multe semnale diplomatice. De asemenea, este posibil ca cele două țări să se teamă că importurile lor de energie vor fi afectate de sancțiunile secundare impuse de Trump.
Putin nu a avut nevoie de prea multă convingere pentru a accepta invitația SUA de a organiza întâlnirea bilaterală pe care echipa sa o consideră de mult timp cheia păcii în Ucraina. Termenul limită pentru sancțiuni, cel de vineri, a trecut fără mare atenție, în haosul stârnit de Alaska și discuțiile teritoriale.
În al doilea rând, Trump pretinde că atitudinea sa față de Putin s-a schimbat. Cuvinte precum "dezamăgit", "dezgustător" și "să mă implice" au apărut recent în vocabularul său despre liderul de la Kremlin. Chiar dacă Trump pare să evite cu ușurință să provoace Moscovei dureri reale, permițând ca termenele și amenințările să expire fără consecințe, este înconjurat de aliați și republicani care îi vor reaminti cât de departe a mers deja pe acest drum.
Multe lucruri ar putea merge bine, dar scena este pregătită pentru ceva mult mai sinistru. A treia rundă de amenințări cu sancțiuni din partea lui Trump a dispărut, trupele ruse sunt în avantaj pe front, și a primit prima invitație în SUA din ultimul deceniu pentru a discuta despre pace în Ucraina, dar fără Zelenski la masă.
Putin negociază un acord care îi oferă o parte din teritoriul dorit fără să tragă un glonț şi toate acestea înainte ca fostul spion KGB să-și folosească din nou influența asupra lui Trump. În momentul de faţă, totul pare să indice o înfrângere lentă pentru Kiev.
Ştiri video recomandate
